Bilanț RSF // Jurnaliști uciși și alte forme de atac împotriva presei în 2025

Pe parcursul anului 2025 au fost omorâți 67 de angajați din domeniul mass-media, arată bilanțul organizației Reporteri fără Frontiere (RSF), făcut public pe 9 decembrie. În plus, 503 jurnaliști au fost reținuți, 20 ținuți ostatici și 135 dispăruți. Potrivit raportului, „armata israeliană este cel mai mare dușman al jurnaliștilor” în acest an.  

Conform RSF, aproape jumătate (43%) dintre jurnaliștii uciși în ultimele 12 luni au fost omorâți în Gaza de armata israeliană. În Ucraina, reporterii continuă să fie ținte ale armatei ruse. Iar în Mexic, grupările de crimă organizată au provocat o creștere alarmantă a numărului de jurnaliști uciși. „Jurnaliștii care relatează din propria lor țară plătesc cel mai mare preț: doar doi reporteri străini au fost uciși în afara țării, restul au fost omorâți în timp ce relatau despre evenimentele din statul lor de origine”, se arată în document. În total, cei 67 de jurnaliști au fost uciși în 22 de țări. 

Datele arată că, în prezent, 503 jurnaliști sunt deținuți în 47 de țări. China deține 121 dintre ei,  Rusia – 48 de persoane, iar Myanmar – 47, ceea ce plasează aceste state în topul celor mai mari „închisori” pentru presă. „Țara condusă de Vladimir Putin încarcerează, de asemenea, cei mai mulți jurnaliști străini (26), fiind urmată de Israel (20)”, notează RSF.  

Totodată, potrivit cifrelor, 20 de jurnaliști sunt ținuți ostatici în diverse regiuni ale lumii, iar Yemen a devenit epicentrul acestui fenomen după ce rebelii houthi au răpit șapte reporteri în ultimul an. În Siria, mulți dintre jurnaliștii capturați de grupări armate înainte de prăbușirea regimului Bashar al-Assad, în decembrie 2024, nu au fost încă găsiți. La nivel mondial, 135 de jurnaliști sunt declarați dispăruți, unii de peste trei decenii, iar cele mai grave focare sunt Siria, cu 37 de dispariții, și Mexic, cu 28.

 

Sursă infografice: raport RSF

„Aici duce ura față de jurnaliști! A dus la moartea a 67 de jurnaliști anul acesta – nu din întâmplare și nu ca victime colaterale. Ei au fost uciși, vizați direct pentru munca lor. Este perfect legitim să critici mass-media — critica ar trebui să fie un catalizator al schimbării care să asigure supraviețuirea presei libere, un bun public. Dar ea nu trebuie niciodată să degenereze în ură față de jurnaliști, un sentiment care se naște adesea – sau este intenționat alimentat – de tacticile forțelor armate și ale organizațiilor criminale. Aici duce impunitatea pentru aceste crime: incapacitatea organizațiilor internaționale de a mai garanta dreptul jurnaliștilor la protecție în conflictele armate este consecința unui declin global al curajului guvernelor, care ar trebui să implementeze politici publice de protecție. Martori esențiali ai istoriei, jurnaliștii au devenit treptat victime colaterale, martori incomozi, monedă de schimb, pioni în jocuri diplomatice, femei și bărbați care trebuie „eliminați”. Trebuie să ne ferim de ideile false despre reporteri: nimeni nu își dă viața pentru jurnalism — viața le este luată; jurnaliștii nu doar mor — ei sunt uciși”, a declarat Thibaut Bruttin, directorul general RSF.

PRĂDĂTORII LIBERTĂȚII PRESEI ÎN 2025

RSF a identificat liderii, instituțiile și organizațiile care au reprimat sau au obstrucționat libertatea presei în acest an. „Unii ucid jurnaliști sau îi aruncă în închisoare. Alții falimentează, reduc la tăcere sau discreditează instituțiile media. Toți sapă groapa dreptului la informație corectă și independentă”, semnalează autorii. 

Din seria celor 34 de portrete realizate de experți se remarcă prădătorii politici, precum Vladimir Putin (Rusia) și Haibatullah Akhundzada (Afganistan), care sufocă presa în țările lor. În categoria prădătorilor din structurile de securitate, care rețin sau ucid jurnaliști, se înscriu forțele armate israeliene, Comisia pentru Securitate de Stat și Pace din Myanmar, dar și Cartelul Jalisco New Generation din Mexic, responsabil pentru violențe extreme împotriva presei.

Numărul jurnaliștilor uciși a crescut față de anul precedent. Dacă în 2024 au fost raportate 54 de victime, în 2025 bilanțul a înregistrat o majorare de circa 24%.