AI mi-a devenit colegă de redacție. Cum anunț audiența?

Anastasia Nani

Este cert și inevitabil. Inteligența artificială transformă (și) felul în care se practică jurnalismul și se consumă informația. Se întâmplă peste tot în lume. Se întâmplă și în Republica Moldova. Redacțiile folosesc inteligența artificială la realizarea diverselor sarcini: documentare, editare, traducere, transcrierea bucăților audio sau video, fact-checking, generare de idei, titluri, texte etc.

Deocamdată, pe piața media de la noi nu există cercetări care să ne răspundă la întrebarea dacă au fost sau pot fi înlocuiți reporterii, redactorii, editorii cu instrumente AI. Nu există nici prea multe informații care să ne ajute să înțelegem dacă AI contribuie într-un fel sau altul la rezolvarea unei probleme stringente pentru multe redacții – criza de resurse umane.

ChatGPT a deschis „Cutia Pandorei”

În schimb, cel mai recent Studiu de necesități ale mass-media din Moldova, la care au participat 101 redacții, publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în iunie 2025, arată că peste două treimi dintre respondenți utilizează instrumente bazate pe inteligență artificială în activitatea profesională (67%). A patra parte a declarat că astfel de instrumente nu sunt utilizate în cadrul redacției (26%). Datele au fost colectate în aprilie și mai 2025. Cel mai probabil, între timp, rata celor care folosesc noile instrumente a crescut.

Același studiu arăta că cele mai frecvent utilizate instrumente bazate pe inteligență artificială în instituțiile media din Moldova sunt cele de traducere automată (63%), urmate de aplicațiile pentru generare de text (57%) și corectare sau reformulare automată a conținutului scris (54%). Aproximativ jumătate dintre respondenți declară că folosesc AI pentru transcriere audio-video (53%) și generare de imagini (50%). Subtitrarea automată este menționată de 32% dintre participanții care utilizează astfel de tehnologii.

Sunt doar niște cifre, iar la o următoare măsurare ele vor fi mai mari, vor include instrumente care îndeplinesc și alte sarcini, iar utilizarea AI va deveni tot mai integrată în procesele editoriale. E o realitate cu care vom trăi de acum încolo. E (aproape) similară cu cea din momentul în care rețelele sociale au intrat în viața noastră. S-au adaptat cetățenii, s-au adaptat redacțiile. Iar instituțiile mass-media care s-au opus schimbării au rămas în arhivă.

O confirmă și o cercetare relativ recentă realizată de Fundația Thomson Reuters pe un eșantion de peste 200 de jurnaliști din circa 70 de țări din Sudul global și statele cu economii emergente, publicată în ianuarie 2025. Acest studiu arată că peste 80% dintre respondenții sondajului utilizează instrumente de AI în activitatea lor jurnalistică, aproape jumătate dintre ei integrând aceste platforme în fluxurile de lucru zilnice, iar aproape o treime utilizând AI săptămânal. Jurnaliștii au recunoscut că aceste tehnologii îi ajută să economisească timp, să ajungă la noi audiențe și să lucreze mai eficient. Cercetarea spune că ChatGPT este cel mai folosit instrument din lumea inteligenței artificiale. Aici o paranteză: cu toții am folosit AI fără să ne dăm seama și înainte de ChatGPT, dar el a fost cel care a deschis „Cutia Pandorei”.

AI nu este perfectă

Acum că nu ne putem opune evoluției, să ne întrebăm: comunicăm consumatorilor de media că AI ne-a devenit colegă, că-i repartizăm sarcini, că pe unele le execută cap-coadă, și că, uneori, chiar ia decizii în funcție de întrebările și informațiile pe care le procesează?

Anticipez că o parte a breslei ar putea să riposteze: de ce nu ar fi suficient să „servim” consumatorului final un produs frumos ambalat, fără a întredeschide ușa propriei bucătării?

Nu e suficient. De-a lungul timpului, multe redacții au înțeles că cea mai de preț relație pe care o pot crea este cea cu audiența. Fidelitatea cititorilor, telespectatorilor, radioascultătorilor e cel mai mare capital al unei instituții de presă. În orice relație la care ținem e bine să fim onești. Jurnaliștii sunt cei care cer transparență de la autorități și nu doar. De ce nu ar avea dreptul audiența noastră să ne ceară să știe cine (sau ce) lucrează la materialele pe care i le oferim ca să înțeleagă cât de credibile sunt metodele de culegere a informației la care recurgem?

Exemplele din presa internațională arată că dezvăluirea utilizării AI a devenit normă, nu o opțiune, o vulnerabilitate sau o rușine. Marile redacții se declară transparente în raport cu utilizarea AI, recunosc că o folosesc, dar nu în detrimentul acurateții, echilibrului și a creativității.

„Jurnaliștii Reuters utilizează uneori inteligența artificială generativă ca pe unul dintre instrumentele folosite în activitatea noastră de relatare, redactare, editare, producție și publicare. Atunci când ne bazăm în principal sau exclusiv pe AI generativă pentru a produce conținut de știri, dezvăluim în mod clar această utilizare, oferind contextul în care am folosit instrumentul”, anunță Reuters într-o secțiune specială – Reuters și AI.

BBC, de exemplu, nu doar că are politici clare, dar le și actualizează cu regularitate. Ultima actualizare a fost făcută în iunie 2025 pentru că „experiența, expertiza și tehnologia sunt în schimbare”. „BBC a spus clar că va folosi inteligența artificială în concordanță cu valorile serviciului public, va pune accentul pe talent și creativitate și va fi deschisă și responsabilă”, se arată în ghidul de utilizare a AI, făcut public de BBC.

Și The Washington Post recunoaște în politica sa privind utilizarea AI că folosește noua tehnologie pentru a accelera munca, dar în conformitate cu standardele redacției: „Folosim AI pentru a sugera conținut conex, pentru a traduce sau pentru a răsfoi documente sau mii de imagini. Oricare ar fi sarcina, recunoaștem că aceasta este o tehnologie nouă și imperfectă, ceea ce înseamnă că nu presupune și acuratețe, iar verificarea este esențială”.

Deciziile în redacție sunt luate de oameni, nu de algoritmi. Deocamdată

Să revenim acum la cifrele noastre. În pofida exemplelor de la „casele mari”, studiul Fundației Thomson Reuters arată că mulți folosesc noile instrumente, dar puțini au politici redacționale. „În ciuda unui nivel ridicat de adoptare în rândul eșantionului nostru de sondaj, doar 13% dintre participanți au declarat că au o politică oficială privind AI la locul de muncă. Aproape opt din zece (79,1%) respondenți au menționat absența unei politici clare a companiei”, arată cercetarea Fundației Thomson Reuters.

Presa din Republica Moldova nu e o excepție. Studiul de necesități publicat de CJI arăta că doar 12% dintre instituțiile de presă care utilizează instrumente bazate pe AI declară că au politici interne clare și funcționale privind utilizarea responsabilă și etică a acestor tehnologii. În 28% dintre cazuri, politicile sunt în proces de elaborare, iar 44% afirmă că nu au politici, dar consideră că ar fi necesare. 15% dintre respondenți menționează că nu au politici și nu le consideră necesare în acest moment.

Studiul a fost publicat într-un an electoral, când spațiul online a abundat de deepfake-uri generate cu ajutorul AI. Fenomene ca acesta arată cât de urgent este ca redacțiile să își formuleze politici interne privind utilizarea inteligenței artificiale, pentru a păstra transparența și credibilitatea în fața publicului. E o relație de care ne pasă, nu-i așa? Transparența nu e doar o datorie față de public. E și o formă de protecție pentru noi.

1. O politică redacțională ar veni să protejeze standardele profesionale pentru că, fără reguli clare, fiecare angajat poate interpreta după bunul plac limitele utilizării AI.
2. AI poate deveni involuntar o sursă de informații false, iar în jurnalism acuratețea este sfântă. Dacă nu trecem informația generată de AI prin propriile filtre, riscăm cu reputația redacției.
3. Și, la urma urmei, o politică de redacție ar veni să definească AI ca pe un instrument de sprijin, nu ca pe unul care să vină să ne înlocuiască.

Fiecare redacție poate extinde propriile liste cu argumente. Dar să nu uităm că, în numele bunei relații cu audiența, un astfel de document ar trebui făcut public. Și de ce nu am începe prin a spune: „Deciziile în redacție sunt luate de oameni, nu de algoritmi”? Deocamdată.

P.S. La realizarea acestui text, ChatGPT-ul a fost consultat doar parțial, sub supraveghere umană.

 

Comentariul a fost elaborat în cadrul proiectului „Presă rezilientă, alegători informați: protejarea alegerilor din Moldova împotriva dezinformării”, susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat poziția donatorului.