Intimidări, probleme economice și piedici în accesarea informației. Constatările Memoriului privind libertatea presei în R. Moldova
Costuri ridicate, probleme economice, obstrucționarea activității, împiedicarea accesului la informații – toate au făcut parte din realitatea presei moldovenești în 2024. Concluziile se regăsesc în Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova, document lansat cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei și elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), fiind semnat de alte opt organizații neguvernamentale de media. Constatările vizează perioada 3 mai 2023 – 3 mai 2024.
Organizațiile semnatare ale memoriului au subliniat că lipsa de sustenabilitate economică și obstrucționarea accesului de informație au periclitat activitatea presei și în perioada de referință. De exemplu, situația economică a presei tipărite s-a înrăutățit în 2023 din cauza costurilor ridicate ale hârtiei de ziar și ale serviciilor de tipografie, ale căror tarife au crescut, în medie, cu peste 40%. Din această cauză, Gazeta de Chișinău, Gazeta de Sud (Cimișlia) și, temporar, SP (Bălți) au sistat editarea versiunii tipărite.
În septembrie 2023, după începerea campaniei de abonare pentru anul 2024, întreprinderea Poșta Moldovei a anunțat creșterea cu 341%, din 1 ianuarie 2024, a tarifelor pentru distribuția ziarelor. Insistența managerilor și riscul real de dispariție a presei tipărite au determinat Guvernul să instituie un mecanism de sprijin pentru distribuția ziarelor în anul curent, care urmează a fi gestionat de Asociația Presei Independente (API).
Îngrădirea dreptului de acces la informație a continuat să fie o problemă acută pentru presa din Republica Moldova, atrag atenția autorii documentului. Presa a primit răspunsuri întârziate, s-au ignorat cererile jurnaliștilor și s-au emis răspunsuri arbitrare motivate ilegal prin necesitatea de a proteja datele cu caracter personal.
Intimidările și amenințările la adresa jurnaliștilor au continuat și pe parcursul perioadei 3 mai 2023 – 3 mai 2024. S-au înregistrat două cazuri de agresiuni asupra unui reporter de la Newsmaker și asupra unui cameraman de la Nordnews, documentate în timpul protestelor antiguvernamentale organizate de politicianul Ilan Șor. De asemenea, jurnalistul Mihail Sirkeli de la portalul Nokta a fost atacat verbal și denigrat în cadrul unei emisiuni de la Gagauziya Radio Televizionu (GRT), de către un deputat al Adunării Populare a Găgăuziei și doi activiști civici.
Anumiți politicieni au continuat să atace presa.Pe listă au fost trecuți fostul premier Ion Chicu, care a agresat verbal și a intimidat-o pe jurnalista Ziarului de Gardă, Măriuța Nistor; primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, care a atacat în mod regulat mass-media ce abordează problemele Capitalei; ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, care a înjurat un jurnalist în cadrul unei conferințe de presă. În același timp, autorii au apreciat apariția mai multor legi necesare presei, printre care noua Lege privind accesul la informațiile de interes public și Legea cu privire la Fondul de subvenționare în domeniul mass-media.
Memoriul conține un șir de recomandări adresate autorităților, care, dacă ar fi puse în practică, ar contribui la încurajarea și protejarea presei libere. Printre acestea: scoaterea furnizorului public GRT de sub influență politică și contracararea practicilor de dezinformare atestate; asigurarea transparenței proprietății în mass-media și combaterea practicilor anticoncurențiale; prevenirea și sancționarea actelor de amenințare și agresiune împotriva mass-mediei; renunțarea la modificările rapide ale legislației în scopul obținerii unor efecte temporare îndoielnice ce vizează asigurarea securității informaționale a statului; instruirea și profesionalizarea organelor de drept pentru a răspunde eficient la amenințările digitale împotriva presei.
