Inteligența artificială, eficiența și responsabilitatea în presă

Anastasia Nani,

directoare adjunctă, Centrul pentru Jurnalism Independent

Timp de 30 de ani, de când marcăm anual Zilele Libertății Presei, mass-media din Republica Moldova și-a dobândit treptat micile victorii în apărarea dreptului la libertate. De-a lungul anilor, presa s-a confruntat și a înfruntat mai multe provocări: lupta pentru independența editorială și cea economică; obstrucționarea accesului la informația de interes public; asigurarea securității jurnaliștilor aflați în situații de criză; presiunea de a împăca viteza și calitatea; lupta cu dezinformarea și propaganda. La 30 de ani, cu regret, despre toate aceste probleme nu vorbim încă la trecut.  

Iată că cei mai recenți ani au completat șirul acestor provocări, aducând în jurnalism instrumente din lumea inteligenței artificiale. În acest nou „haos” digital în care „buna prietenă” – deontologia profesională – trebuie urmată, profesioniștii din domeniul media se văd împinși spre reinventare. Pe noi, (încă) mulți jurnaliști care am „gustat” din tradiționalele instrumente (mai țineți minte acea plăcere de a trimite o ediție de ziar la tipar sau de a pregăti ca la carte o emisiune preînregistrată), noutățile din lumea inteligenței artificiale par să ne copleșească. Unii, probabil, la fel ca mine v-ați întrebat: Este AI (Artificial Intelligence) o oportunitate pe care să o „îmbrățișăm”, așa cum ne recomandă experții în IT? Aduce cu sine și riscuri pentru profesioniștii din media? Ne va deveni amic sau concurent? Dacă-l folosim la producere de conținut, cui îi aparțin drepturile de autor?

S-ar putea ca într-un an, mai devreme sau mai târziu de atât, să avem răspunsuri cel puțin parțiale la aceste necunoscute. Asta doar dacă vom iniția și ne vom implica în dezbateri.  

La nivel internațional, discuțiile în jurul producerii de conținut cu ajutorul inteligenței artificiale nu întârzie. În aprilie 2023, Boris Eldagsen, un fotograf din Germania, a câștigat un prestigios premiu în urma concursului Sony World Photography Awards. Fotograful a refuzat însă premiul pentru că imaginea cu care a câștigat acest concurs a fost generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Boris Eldagsen a fost sincer recunoscând că a depus dosarul ca o „maimuță obraznică” pentru a afla dacă competițiile sunt pregătite să primească imagini generate de inteligența artificială. „Nu sunt pregătite. Noi, cei din lumea fotografiei, avem nevoie de o discuție deschisă, o discuție despre ceea ce dorim să considerăm fotografie și ce nu. Este umbrela fotografiei suficient de mare pentru a permite depunerea imaginilor generate de inteligența artificială sau ar fi aceasta o greșeală? Prin faptul că am refuzat premiul sper să grăbesc această dezbatere”, a scris laureatul pe site-ul său.

Cazul, cu adevărat, este un semnal puternic pentru comunitatea media din întreaga lume. Comunitatea media din Republica Moldova, deși departe de Silicon Valley, nu trebuie să ocolească această dezbatere. Cu siguranță, discuțiile vor avea în vizor nu doar fotografiile, ci și textele, faptele incluse în aceste texte, infograficele, sunetul, precum și imaginile video. Pe scurt, mai toate elementele folosite la „împachetarea” unui produs media. Discernământul, responsabilitatea și sinceritatea în raport cu consumatorii de media, dar și cu noi înșine ar trebui să fie cuvinte-cheie ale dezbaterii. În lipsa lor, ar putea să apară limitele. Asta pentru că AI e la fel unui cuțit de bucătărie care poate fi folosit atât la prepararea unei salate, cât și la comiterea unei crime. Totul depinde de faptul pe mâna cui ajunge.   

Nu este exclus că inteligența artificială ar putea grăbi reglementarea a ceea ce înseamnă media online, nereglementată deocamdată în Republica Moldova. Cert este că misiunea e una complicată, iar eventualele discuții privind reglementarea trebuie vegheate îndeaproape pentru a ne asigura că normele legale nu vor veni în detrimentul libertății presei. 

Până la reglementare, ar fi bine să vorbim și despre autoreglementare. Așa cum s-a întâmplat cândva după „explozia” Internetului, apoi și a rețelelor sociale. Să ajungem la un acord privind noi norme ale Codului deontologic al jurnalistului, necesare pe vremea inteligenței artificiale și pe care să ne angajăm să le urmăm.

Să abordăm însă și un alt aspect: acceptăm sau ne opunem inteligenței artificiale? Pentru a nu fi înlocuiți de AI, așa cum se tem unii și amenință alții, sau pentru a nu rămâne izolați de noile tehnologii și instrumente, profesioniștii din media ar trebui să se adapteze din mers, așa cum s-a întâmplat când Internetul și rețelele sociale ne-au tulburat liniștea. În ciuda unora, presa de calitate a rezistat. 

În februarie, publicația Byline Times publica un text pe care îl prezenta ca pe o dezbatere purtată între ChatGPT și jurnalistul Iain Overton despre o eventuală înlocuire a reporterilor cu noile tehnologii. ChatGPT îi „spunea” jurnalistului că „este important să recunoaștem că sistemele de inteligență artificială ar putea, de fapt, să îmbunătățească munca jurnaliştilor, mai degrabă decât să o înlocuiască”. Tot ChatGPT „argumenta” că este important să recunoaștem că inteligența artificială nu va dispărea și, în loc să lupte împotriva ei, jurnaliștii ar trebui să caute modalități pentru a o folosi. 

Iain Overton punea accent pe faptul că jurnalismul trebuie să se bazeze pe empatie pentru a da viață unor istorii și să contribuie la o înțelegere mai profundă a experienței umane. „Sistemele AI (…) nu pot reproduce empatia necesară pentru a înțelege emoțiile, contextul și subtilitățile umane”, răspundea, între altele, jurnalistul. Tot el menționa că jurnalismul care se bazează pe inteligența artificială „este ipocrit și subminează valorile profesiei”.

Despre productivitate și eficiență se știe deja. Dar dacă empatia va mai conta, va trebui să aflăm cum, în contextul inteligenței artificiale, trăirile și experiențele protagoniștilor despre care relatăm să conteze și ele. Ca să nu ne fie omogenizate materialele, va trebui să luptăm pentru a păstra stilul individual și creativ al unui jurnalist. Dacă, bineînțeles, va mai fi apreciat și căutat. 

Iată de ce, pentru a face față acestor provocări, este important să ne implicăm activ în dezbaterea globală despre utilizarea inteligenței artificiale în jurnalism și să luăm în calcul atât avantajele, cât și riscurile asociate cu noile tehnologii. În Republica Moldova nu avem încă o dezbatere, dar poate ar fi cazul s-o inițiem? Asta ca să nu aflăm cu întârziere că lucrurile au fost decise în locul nostru.