5 posturi TV au fost avertizate public în urma unei monitorizări la capitolul corectitudinii lingvistice
Consiliul Audiovizualului a examinat, în ședința din 2 septembrie, rezultatele monitorizării posturilor Moldova 1, Prime, N4, RTR Moldova și NTV Moldova la capitolul respectării corectitudinii limbii vorbite și scrise, rigori prevăzute în Codul serviciilor media audiovizuale.
Consiliul a adoptat decizia de a monitoriza 11 posturi de televiziune sub aspectul corectitudinii lingvistice pe 8 iulie, celelalte șase urmând să fie expuse controlului într-o altă rundă. „CA a stabilit în planul de acțiuni monitorizarea serviciilor de programe ale furnizorilor de servicii media audiovizuale la capitolul protejarea patrimoniului lingvistic și cultural național”, a menționat în debutul ședinței președinta CA, Liliana Vițu. În opinia ei, prin astfel de controale ar trebui să treacă toți radiodifuzorii, atât pe parcursul anului curent, cât și în 2023, pentru a spori gradul de responsabilizare a jurnaliștilor care activează în domeniu.
Monitorizarea, care a fost efectuată la autosesizarea vicepreședintei CA, Ana Gonța, a implicat și un specialist în domeniu. Este vorba despre Viorica Molea, conferențiar universitar, doctor habilitat în filologie, care a analizat programele de știri și unele talk show-uri prezentate de cei cinci difuzori. În opinia ei, exprimarea reporterilor și realizatorilor de emisiuni TV lasă de dorit, dar ar putea fi îmbunătățită dacă s-ar efectua mai des monitorizări, iar în fiecare redacție ar fi angajați redactori care să urmărească emisiunile încă la etapa de elaborare. Totuși, specialista a constatat că există o tendință la radiodifuzorii actuali de a se îngriji de haina lingvistică mai mult decât în alți ani.
Membrii CA de asemenea s-au expus pe marginea raportului de monitorizare. Larisa Turea a remarcat, printre altele: „Cuvântul rămâne a fi principalul instrument al gândirii și, atunci când nu te exprimi corect, nici gândirea nu este corectă. Este cu atât mai grav cu cât aceste erori țin de cei care ar trebui să fie un etalon al exprimării corecte și al gândirii corecte. Având un auditoriu foarte larg – nici profesorul de la catedră nu are acest auditoriu pe care îl au televiziunile noastre – mă pune în gardă lipsa de calificare a unor jurnaliști”. Potrivit ei, CA, în temeiul articolului 19 care ține de responsabilitățile culturale, ar trebui să monitorizeze mai frecvent aceste teme.
Eugeniu Rîbca, la fel, a atras atenția asupra faptului că unii prezentatori TV încă mai comit erori de exprimare: „Într-adevăr, suntem în fața unor televiziuni, a unor formatori de opinie, care ne aruncă calculi, greșeli preluate apoi de tânăra generație. Deci este o problemă”. El a comparat situația din anii 98-99, când CA a efectuat o monitorizare similară, cu starea de lucruri de astăzi. „Atunci era dezastru, acum arată bine”, a constatat Rîbca.
Cei șase membri ai CA, prezenți în ședință, au luat act de raportul de monitorizare și au votat unanim pentru sancționarea cu avertizare publică a celor cinci posturi monitorizate în prima rundă.
