Cum este văzută situația mass-mediei din Republica Moldova la Bruxelles. Concluzii din raportul anual al Comisiei Europene privind extinderea

Cu toate că libertatea de exprimare este, în general, garantată în Republica Moldova, cadrul legislativ al mass-mediei rămâne doar parțial aliniat la standardele europene. În același timp, fenomenul de intimidare a jurnaliștilor persistă, iar sectorul media se confruntă cu lipsă de transparență și stabilitate economică. Constatările apar în raportul anual al Comisiei Europene privind progresele țărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE). Potrivit executivului de la Bruxelles, deși Republica Moldova a înregistrat evoluții notabile în mai multe domenii, în privința mass-mediei și a libertății de exprimare este în continuare necesară armonizarea cu standardele UE.

CADRUL LEGISLATIV, ÎN PROCES DE AJUSTARE

Raportul Comisiei Europene (CE) subliniază că modificările recente, aduse Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA), urmăresc soluționarea unor probleme persistente – de la concentrarea pieței și îmbunătățirea mecanismelor de numire și revocare a conducerii radiodifuzorului public și a autorității de reglementare, până la revizuirea sistemului de sancțiuni – însă sunt necesare și alte ajustări. Autoritățile de la Chișinău sunt îndemnate să finalizeze alinierea legislației și să implementeze recomandările restante ale Comisiei de la Veneția. 

Executivul european semnalează și îngrijorări în privința legii privind investițiile strategice, care permite suspendarea sau retragerea licențelor de difuzare pe criterii legate de sursele de finanțare, un mecanism ce trebuie ajustat pentru a corespunde standardelor europene și internaționale. În plus, raportul atrage atenția asupra faptului că, în continuare, Republica Moldova nu dispune de un cadru de reglementare pentru mass-media online și presa scrisă, iar legislația anti-SLAPP lipsește.

Pe partea de implementare, Bruxelles-ul apreciază progresele înregistrate de Consiliul Audiovizualului (CA) în aplicarea CSMA, cu o rată crescută de aplicare a amenzilor, în special în cazurile ce vizează lipsa conținutului local, insuficiența conținutului în limba română, nerespectarea pluralismului opiniilor, utilizarea practicilor manipulative, mesajele discriminatorii, de incitare la ură, extremism sau, pentru prima dată, dezinformare. „Căile de contestare a deciziilor CA sunt în general eficiente. Instituția a contribuit la menținerea unui mediu mediatic echilibrat în timpul alegerilor prezidențiale și al referendumului constituțional din octombrie–noiembrie 2024, iar în iulie 2025 a majorat sancțiunile pentru încălcările comise în perioadele electorale și a creat un Centru de Consultanță Electorală”, se arată în raport.

Mai mult, Comisia precizează că noua Lege privind accesul la informațiile de interes public, intrată în vigoare în ianuarie 2024, a facilitat cooperarea cu mass-media. În paralel, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a suspendat sau retras 19 licențe de difuzare din cauza finanțărilor necorespunzătoare. Raportul atrage atenția și asupra modificărilor la legea privind combaterea activităților extremiste, care ar putea permite suspendarea sau închiderea definitivă a unor instituții media – o zonă ce necesită definiții mai clare și sancțiuni proporționale, în linie cu recomandările Comisiei de la Veneția. Documentul notează că, deși Codul Penal prevede sancțiuni pentru obstrucționarea intenționată a activității mass-media, această dispoziție este rar aplicată. În același timp, Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării susține eforturile naționale de contracarare a manipulării informaționale.

În privința radiodifuzorului public Teleradio-Moldova, CE remarcă îmbunătățiri în ceea ce privește independența editorială și sustenabilitatea financiară, ca urmare a modificărilor legislative care au revizuit procedurile de numire și revocare a conducerii, reducând riscul de influență politică. Au fost înregistrate progrese și în ceea ce privește echilibrul de gen și reprezentarea minorităților. 

În Găgăuzia, însă, radiodifuzorul public regional GRT rămâne afectat de influența elitelor locale, iar organizațiile civice semnalează lipsa unei informări corecte și echilibrate. Înființarea postului public Radio Moldova Comrat contribuie, totuși, la extinderea accesului la informații fiabile în regiune, potrivit Comisiei.

INTIMIDAREA JURNALIȘTILOR, O PROBLEMĂ DE FOND

Conform raportului, numărul cazurilor de intimidare a jurnaliștilor a continuat să crească în Republica Moldova. Documentul semnalează o amplificare a presiunilor exercitate asupra presei independente, în special din partea actorilor privați și a unor personalități politice. În 2024 au fost raportate 66 de cazuri de intimidare, față de 43 în 2023 și 56 în 2022.

„Deși autoritățile condamnă aceste incidente, majoritatea cazurilor raportate rămân nesoluționate. Nu s-au înregistrat progrese în sprijinirea jurnaliștilor în lupta împotriva proceselor strategice împotriva participării publice. Jurnaliștii se confruntă cu obstacole frecvente în Găgăuzia, în special prin refuzul accesului la ședințele Adunării Populare Găgăuze și amenințări din partea protestatarilor sau a personalităților publice locale. Jurnaliștii de pe malul drept rămân restricționați să intre în regiunea Transnistria de către administrația de facto și se confruntă cu riscul de a fi reținuți”, avertizează Comisia.

Totuși, Bruxelles-ul observă că un pas important în acest sens a fost făcut în iulie 2025, când modificările aduse Codului Penal au introdus sancțiuni mai dure pentru intimidarea jurnaliștilor – inclusiv în mediul online – și pentru orice formă de violență sau amenințare la adresa acestora.

PIAȚA MEDIA, ÎNTRE TRANSPARENȚĂ ȘI FRAGILITATE ECONOMICĂ

Raportul Comisiei Europene constată progrese în transparența proprietății mass-mediei din Republica Moldova, datorate cooperării dintre Consiliul Audiovizualului și Consiliul Concurenței. Pe de altă parte, se recomandă extinderea reglementărilor privind transparența și asupra presei scrise și mediului online, domenii unde reglementarea rămâne insuficientă.

Pe de o parte, analiza evidențiază că sectorul media se confruntă cu dificultăți economice majore: o piață publicitară redusă, lipsa subvențiilor stabile pentru presa independentă și practici comerciale neloiale. În 2024, majoritatea televiziunilor au avut probleme financiare, punând în pericol independența editorială și conținutul local. Pe de altă parte, CE susține că lansarea Fondului de subvenționare a mass-mediei, în valoare de 5,5 milioane de lei, ar putea atenua parțial aceste probleme. 

Totodată, deși a fost creat un Consiliu de experți pentru gestionarea subvențiilor, sustenabilitatea redacțiilor rămâne precară, iar condițiile de muncă ale jurnaliștilor se deteriorează pe fondul reducerilor salariale și al presiunilor economice, semnalează documentul.

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ȘI TEHNOLOGIA, ÎN AFARA RITMULUI EUROPEAN

Datele arată că Republica Moldova nu este încă aliniată la Legea Uniunii Europene privind inteligența artificială (AI) și nici la cea privind semiconductorii. Totuși, țara a făcut pași importanți prin semnarea Convenției Cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială, drepturile omului, democrația și statul de drept. În cadrul Consiliului Național pentru Transformare Digitală a fost creat un subconsiliu dedicat AI și guvernanței datelor, cu scopul de a facilita adoptarea tehnologiilor emergente și aplicarea principiilor din Cartea albă națională privind AI.