Observatori internaționali, după alegeri: Presa din Moldova oscilează între pluralism și partizanat politic, în timp ce online-ul câștigă teren

Observatorii internaționali constată că, în campania electorală, mass-media din Republica Moldova a oferit vizibilitate competitorilor, dar adesea printr-o acoperire părtinitoare și influențată politic. În paralel, rețelele de socializare au devenit principala sursă de informare pentru cetățeni, în lipsa unei reglementări clare și a unor mecanisme de transparență. Aceste concluzii aparțin Misiunii comune de observare a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (BIDDO), a Adunării Parlamentare a OSCE (OSCE AP), a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și a Parlamentului European (PE), fiind prezentate public la data de 29 septembrie 2025.

ACOPERIRE PĂRTINITOARE ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ

Experții notează că, în campania electorală, relatările media au fost marcate de părtinire și influențate de preferințe politice. Conform datelor, Blocul Electoral Patriotic a fost cel mai vizibil concurent, dar majoritatea difuzorilor au demonstrat o abordare părtinitoare, fie prin favorizarea, fie prin critica puternică a acestuia. Potrivit observatorilor, postul public de televiziune Moldova 1 a fost simțitor mai critic în acest sens, cu știri pe tonalitate neutră și negativă. „Moldova 1 s-a abținut în general de la producerea propriilor programe analitice sau de investigații care ar fi ajutat alegătorii să se orienteze în mediul politic complex. În schimb, talk-show-urile monitorizate pe Moldova 1 au susținut narativul proeuropean și au scos în evidență eforturile anticorupție ale guvernului, favorizând în mod indirect PAS și amplificând narativele critice la adresa Blocului Electoral Patriotic”, se arată în concluzii. 

De cealaltă parte, difuzorul public regional din Găgăuzia (GRT) „s-a abținut în principal de la acoperirea mediatică a concurenților electorali și s-a concentrat în schimb pe procesele electorale și activitatea CEC. Cu toate acestea, jurnaliștii postului au demonstrat o poziție clară anti-PAS în emisiunile lor”. 

Monitorizările observatorilor internaționali arată că difuzorii privați Jurnal TV și TV8 au dat dovadă de o abordare și mai părtinitoare, criticând puternic în știrile, talk-show-urile și emisiunile lor de satiră Blocul Alternativa și Blocul Electoral Patriotic. La fel, Jurnal TV a promovat indirect PAS prin intermediul emisiunilor sale de divertisment. În mod similar, știrile de pe ProTV Chișinău au demonstrat o poziție mai critică față de Blocul Electoral Patriotic și, într-o măsură mai mică, față de Blocul Alternativa  și PAS, oferind tuturor un amestec de acoperire mediatică neutră și negativă. Buletinele de știri ale postului Cinema 1 s-au axat în principal pe evenimentele electorale și declarațiile concurenților, oferind majoritatea timpului său de antenă partidului PAS, urmat de Blocul Electoral Patriotic și Blocul Alternativa, cu acoperire neutră și pozitivă, respectiv. Cinema 1 a dedicat, de asemenea, timp considerabil în buletinele de știri activităților guvernului, favorizând în mod indirect PAS. În schimb, difuzorul privat TVC21 a dedicat o treime din știrile sale electorale Blocului Electoral Patriotic, cu tonalitate mai mult neutră sau pozitivă, în timp ce PAS a beneficiat de reflectare mai mult neutră. „Majoritatea invitaților talk-show-urilor TVC21, preponderent afiliați cu opoziția, s-au alăturat narațiunilor anti-PAS, promovate de prezentatori”, conchid experții la acest capitol. 

Sursele online monitorizate „au dat dovadă, de asemenea, de alinierea evidentă a politicilor editoriale în perioada electorală”. 

„În general, instituțiile mass-media au oferit concurenților electorali numeroase posibilități de a-și prezenta pozițiile și opiniile în cadrul dezbaterilor, talk-show-urilor, emisiunilor de actualitate și buletinelor de știri. Cu toate acestea, acoperirea părtinitoare în majoritatea mass-media, combinată cu abordarea difuzării știrilor axate pe evenimente și declarații, materiale investigative și analitice limitate, precum și multiple dezinformări în rețelele de socializare, au împiedicat semnificativ oportunitățile alegătorilor de a face o alegere informată”, precizează autorii.

DEPENDENȚĂ FINANCIARĂ ȘI MIGRAREA ÎN ONLINE 

Potrivit observatorilor internaționali, peisajul mediatic din Republica Moldova rămâne divers și pluralist, dar se confruntă cu o piață publicitară tot mai restrânsă, ceea ce afectează direct sustenabilitatea financiară a redacțiilor. În lipsa unor resurse stabile, multe instituții media ajung să depindă de interesele proprietarilor, de companii sau de finanțarea oferită de donatori. Între timp, rețelele de socializare s-au impus drept principala sursă de informare pentru public, urmate de televiziune și, la o distanță mai mică, de portalurile de știri online. „După suspendarea activității unui număr de posturi de televiziune pe motive de securitate și dezinformare, în 2022-2023, unele mass-media afectate au migrat în mediul online, care este mai puțin reglementat”, menționează specialiștii.

Conform experților, „lipsa accesului public la deciziile oficiale privind blocarea site-urilor, precum și lipsa unui registru unic al site-urilor blocate, au provocat dubii privind transparența unor asemenea procese”.

LIBERTATEA DE EXPRIMARE ÎNTRE RISCURI ȘI PROGRESE

Deși Constituția garantează libertatea de exprimare și interzice cenzura, modificările recente din legislație ridică semne de întrebare, mai atrag atenția misiunile de observare. Articolul 7 din Legea privind combaterea activității extremiste, modificat prin Legea Nr. 100/2025, introduce prevederi vagi, care pot permite suspendarea sau chiar închiderea definitivă a unei instituții media pentru „activități extremiste” nedefinite clar. În paralel, numeroși interlocutori ai Misiunii de Observare a Alegerilor ODIHR au semnalat o creștere a cazurilor de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor, atât fizic, cât și în mediul online, în special din partea actorilor nestatali, ceea ce scoate la iveală lacunele în mecanismele de protecție legală și supraveghere instituțională.

Totodată, observatorii evidențiază și evoluții pozitive: „După adoptarea Legii privind accesul la informații de interes public, care a intrat în vigoare în 2024, mulți interlocutori ODIHR au menționat o mai bună receptivitate și cooperare cu mass-media privind furnizarea informațiilor cerute”.

De asemenea, specialiștii atrag atenția asupra faptului că modificările la Codul Serviciilor Media Audiovizuale, aplicabile din 21 august 2025, au transpus unele recomandări ODIHR, prin creșterea rolului societății civile în procesul de desemnare a conducerii Teleradio-Moldova și a Consiliului Audiovizual, reducând în același timp controlul parlamentar. 

Monitorizarea mai arată că, în perioada electorală, cadrul legal a impus reguli mai stricte pentru radiodifuzori, în timp ce presa scrisă și online au rămas sub obligații generale de echilibru și imparțialitate. În ceea ce privește mediul online, experții atrag atenția că activitatea electorală pe rețelele de socializare rămâne, în mare parte, nereglementată – atât în ceea ce privește acțiunile concurenților electorali, cât și responsabilitatea platformelor.