Un nou proiect de amendare a Codului serviciilor media și a Legii privind libertatea de exprimare: interdicții privind exprimarea sub pretextul apărării „valorilor tradiționale”

Un nou proiect de lege înregistrat recent în Parlament prevede modificări în șapte acte normative, între care Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) și Legea privind libertatea de exprimare. Autorii inițiativei propun introducerea unui set de interdicții privind „promovarea” relațiilor „netradiționale”, inclusiv în mass-media. Juriștii Parlamentul semnalează că adoptarea proiectului va aduce atingere mai multor drepturi și libertăți fundamentale, între care libertatea de expresie și dreptul la informație.

Inițiativa ce proclamă protejarea și promovarea valorilor spirituale și morale „tradiționale” drept principiu obligatoriu în mai multe domenii, între care mass-media și exprimarea publică, a fost înregistrată pe 4 iunie de deputații Denis Ulanov, Vadim Fotescu și Reghina Apostolova, aleși pe listele fostului Partid Șor. 

Printre schimbările cheie incluse în proiect se numără modificarea CSMA prin introducerea obligației pentru furnizorii media de a evita conținutul care ar putea fi considerat contrar valorilor spirituale și morale tradiționale.

Inițiativa prevede completarea Codului educației cu un articol care interzice explicit „promovarea sau susținerea” relațiilor netradiționale și a identităților de gen diferite în instituțiile de învățământ. În cazul Legii libertății de exprimare este vorba de limitarea expresă a libertății de opinie și exprimare în raport cu temele menționate, iar în Legea întrunirilor — interzicerea adunărilor publice care promovează sau susțin relații netradiționale sau identități de gen diverse. În ceea ce privește Codul familiei și Legea privind regimul adopției, se interzice ca persoane LGBT+ să adopte copii și se extinde noțiunea de familie exclusiv în baza cuplului heterosexual. Iar în Codul contravențional se propune introducerea unui nou articol (902) care sancționează cu amendă și interdicție de activitate „propaganda” în sprijinul relațiilor netradiționale sau identității de gen. Amenzile pot ajunge la 900 de unități convenționale, iar sancțiunile pot include suspendarea activității pe o perioadă de până la cinci ani.

În nota de fundamentare, deputații susțin că proiectul răspunde unei „amenințări ideologice și culturale” care ar afecta identitatea națională, familia tradițională și dezvoltarea copiilor. Aceștia invocă paradele LGBT, influența mass-media și „noile norme ale moralei” ca fiind elemente distructive ce justifică măsuri legislative ferme.

De asemenea, inițiatorii susțin că nu există alternative legislative pentru a preveni ceea ce numesc „răspândirea ideologiei distructive”, motiv pentru care nu au luat în considerare alte opțiuni de reglementare.

Criticile juriștilor Parlamentului: termeni vagi, risc de neconstituționalitate, caracter discriminatoriu

Potrivit avizului Direcției generale juridice a Parlamentului, proiectul ridică serioase semne de întrebare privind compatibilitatea cu Constituția și standardele internaționale în domeniul drepturilor omului. Printre principalele obiecții se numără:

• Norme declarative fără valoare juridică concretă, cum ar fi proclamarea valorilor tradiționale drept „principiu suprem”;
• Termeni ambigui și nedefiniți, care pot duce la interpretări discreționare;
• Contradicții cu articolele 16, 31, 32, 34 și 35 din Constituție, care garantează egalitatea în fața legii, libertatea de conștiință și exprimare, accesul la informație și dreptul la învățătură;
• Riscuri de discriminare în baza orientării sexuale și a identității de gen, ceea ce contravine Legii 121/2012 privind asigurarea egalității și obligațiilor asumate de Republica Moldova în cadrul Consiliului Europei.

Juriștii atrag atenția și asupra Recomandării CM/Rec(2010)5 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care obligă statele membre să garanteze libertatea de întrunire și exprimare.