#UExplicat. Regulamentul privind serviciile digitale (DSA): ce avem, ce trebuie schimbat, ce urmează
Mihaela Ciobanu
Statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană obligă Republica Moldova să își ajusteze legislația națională la standardele UE, inclusiv în domeniul digital. Într-un context în care comunicarea publică se mută tot mai mult în online, iar platformele digitale joacă un rol central în informare, Regulamentul privind serviciile digitale (DSA – Digital Services Act) devine un pilon important. Pentru Republica Moldova, însă, provocarea nu constă doar în adoptarea unor reguli aliniate celor europene, ci și în dezvoltarea unor mecanisme funcționale de aplicare, monitorizare și cooperare, inclusiv în relația cu platformele globale.
CE AVEM?
Republica Moldova nu are în prezent o lege dedicată serviciilor digitale și responsabilizării platformelor online. Cu alte cuvinte, nu există încă un cadru unic care să stabilească în mod clar responsabilitățile platformelor, mecanismele de moderare a conținutului sau obligațiile de transparență algoritmică, așa cum prevede DSA.
Cadrul normativ actual este fragmentat și acoperă doar parțial mediul digital, prin mai multe acte legislative sectoriale, precum Codul serviciilor media audiovizuale, Legea privind protecția datelor cu caracter personal, Legea privind comunicațiile electronice etc.
CE CERE UE?
Uniunea Europeană cere statelor candidate, inclusiv Republicii Moldova, să se alinieze treptat la noile reguli digitale comunitare, iar unul dintre cele mai importante acte din domeniu este Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA). Documentul urmărește să protejeze utilizatorii online împotriva abuzurilor – de la încălcarea confidențialității datelor, la dezinformare, discurs instigator la ură sau conținut ilegal.
DSA a intrat în vigoare în august 2023, vizând în principal marile platforme online și motoarele de căutare considerate „foarte mari” la nivelul Uniunii Europene, adică cele care au peste 45 de milioane de utilizatori activi lunar în UE. La momentul lansării, regulile s-au aplicat inițial unui număr de 19 companii tehnologice majore, inclusiv rețele sociale și marketplace-uri. Ulterior, prevederile DSA au fost extinse treptat pentru a acoperi și alte platforme digitale.
În prezent, DSA se aplică celor mai mari rețele de socializare, platforme de comerț electronic și motoare de căutare – precum Google, YouTube, Amazon, Facebook, Instagram, X sau TikTok – care trebuie să respecte reguli stricte de transparență și siguranță.
Platformele sunt obligate să ofere utilizatorilor un mod simplu de a raporta conținut sau produse ilegale și să reacționeze rapid. De asemenea, trebuie să explice cum funcționează algoritmii de recomandare și să ofere opțiuni de navigare fără personalizare.
DSA introduce și protecții speciale pentru minori: platformele nu pot afișa publicitate personalizată copiilor, iar reclamele nu pot fi setate pe criterii sensibile precum etnia, orientarea sexuală sau preferințele politice.
Totodată, Regulamentul privind serviciile digitale reprezintă principalul instrument pentru limitarea fenomenului de comportament inautentic coordonat pe rețelele sociale. Acesta include utilizarea conturilor inautentice, adică profiluri care nu reflectă identitatea reală a persoanei sau organizației care le controlează, un fenomen problematic observat și în ultimele campanii electorale din Republica Moldova. Potrivit regulamentului, platformele online clasificate drept „foarte mari” – precum Facebook sau TikTok – sunt obligate să efectueze evaluări ale riscurilor sistemice generate de serviciile lor.
Pe scurt, potrivit oficialităților UE, DSA este despre a face Internetul mai sigur, mai transparent și mai responsabil, obligând platformele mari să gestioneze corect conținutul ilegal, să fie clare în privința algoritmilor și să protejeze utilizatorii — în special minorii — de abuzuri și publicitate agresivă.
CE FACE MOLDOVA ACUM?
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării susțin că se află la etapa finală de elaborare a unui proiect similar de reglementare. Potrivit autorităților competente, soluția propusă este orientată spre reglementarea platformelor naționale.
Autoritatea responsabilă urmează să fie, cel mai probabil, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM), care deja funcționează ca punct de contact pentru platformele locale și pentru cele de dimensiuni mari. În ceea ce privește interacțiunea cu platformele globale — precum Meta sau Google — aceasta va rămâne în competența Comisiei Europene. Instituțiile responsabile susțin că va fi menținut mecanismul instituit anul trecut, bazat pe notificare și pe funcția de punct de contact prin ARCOM.
În esență, Moldova pregătește reguli pentru platformele locale, iar cooperarea cu giganții globali rămâne la nivel european, prin mecanismul de notificare gestionat de ARCOM. Anterior, secretara de stat pentru digitalizare, Michelle Iliev, a oferit mai multe detalii într-un interviu pentru Media Azi.
CE SE SCHIMBĂ ÎN PRACTICĂ?
Autoritățile explică faptul că, odată cu adoptarea noilor reguli, primele schimbări se vor resimți în verificarea companiilor locale care activează în domeniile digital și informațional.
Va exista o perioadă de tranziție, deoarece cadrul legal urmează să fie aprobat abia în toamnă, în jurul lunii septembrie, iar în paralel vor fi desfășurate campanii de informare. Pe măsură ce sistemele vor deveni funcționale, instituțiile vor putea colecta date și vor avea o imagine mai clară asupra situației.
În ceea ce privește platformele mari, autoritățile vor continua să se raporteze la actualul mecanism: atunci când este identificată o campanie de dezinformare, un fals sau o abatere de la principiile DSA, ARCOM va transmite notificarea către Comisia Europeană, care la rândul ei va alerta companiile globale și va transmite ulterior feedback.
CÂND INTRĂ ÎN VIGOARE?
Autoritățile competente susțin că actul urmează să fie transpus în cursul acestui an. Potrivit estimărilor, proiectul va fi înregistrat în luna aprilie, urmând ca adoptarea acestuia să aibă loc în septembrie 2026.
***
Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, a obținut statutul de țară candidată în luna iunie a aceluiași an, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. Procesul de aderare constă, în principal, în a dovedi că statul nostru poate să adopte și să implementeze legislația UE (acquis-ul UE), proces structurat pe 33 de capitole tematice din șase domenii precum justiția, piața internă, mediul sau politicile economice. Pentru fiecare capitol de negociere există etape clare, recomandări și termene orientative, iar progresul Moldovei este monitorizat constant de instituțiile europene.
CITEȘTE ȘI:
Ce reprezintă un comportament inautentic sau conturile inautentice pe rețelele sociale?
