#UExplicat. Mecanisme anti-SLAPP: ce avem, ce trebuie schimbat, ce urmează
Mihaela Ciobanu
Statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană obligă Republica Moldova să-și alinieze treptat legislația la standardele UE, inclusiv în ceea ce privește protecția libertății de exprimare și a celor care aduc în discuție subiecte de interes public. În ultimii ani, în Europa a crescut îngrijorarea față de procesele intentate cu scop de intimidare – așa-numitele SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation – acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice). Ca răspuns, UE a adoptat în anul 2024 o directivă care le cere statelor membre să introducă în legislațiile naționale mecanisme de reglementare și pedepsire a acestor abuzuri. Pentru Chișinău, aceste reguli devin un reper în alinierea la standardele europene privind protejarea dezbaterii publice.
CE AVEM?
În prezent, în Republica Moldova nu sunt reglementate mecanisme anti-SLAPP specifice. Cadrul normativ național conține garanții generale privind libertatea de exprimare și dreptul la un proces echitabil, dar nu instituie proceduri speciale pentru identificarea și respingerea acțiunilor strategice în justiție îndreptate împotriva participării publice (SLAPP).
CE CERE UE?
Acquis-ul Uniunii Europene în acest domeniu este de dată foarte recentă. Directiva (UE) 2024/1069 a Parlamentului European și a Consiliului European, intitulată „privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică” a fost adoptată în aprilie 2024, iar statele membre au termen până la 7 mai 2026 pentru transpunerea acesteia în legislația națională.
Scopul Directivei este „de a elimina obstacolele din calea bunei desfășurări a procedurilor civile, oferind în același timp protecție persoanelor fizice și juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public, inclusiv jurnaliști, editori, organizații mass-media, avertizori de integritate și apărători ai drepturilor omului, precum și organizații ale societății civile, ONG-uri, sindicate, artiști, cercetători și cadre universitare, împotriva procedurilor judiciare inițiate împotriva lor pentru a-i descuraja să participe la acțiuni de mobilizare publică”.
Pe scurt, UE cere statelor membre să introducă reguli stricte care să protejeze persoanele vizate de procese abuzive, astfel încât instanțele să poată respinge cât mai devreme cererile vădit neîntemeiate. În plus, cei care inițiază astfel de acțiuni pot fi obligați să plătească cheltuielile de judecată ale pârâtului (inclusiv, de regulă, costurile de avocat) și, după caz, să suporte sancțiuni ori despăgubiri pentru prejudiciile produse.
Până în prezent, doar două state din UE au transpus Directiva: Malta și Lituania.
CE FACE MOLDOVA ACUM?
Potrivit autorităților, de curând a fost inițiat procesul de elaborare a proiectului de lege privind transpunerea Directivei. Versiunea inițială se află în etapa de analiză și lucru tehnic. Odată cu definitivarea și asumarea instituțională a acestei versiuni, proiectul va fi publicat împreună cu nota de fundamentare, care va explica în detaliu soluțiile propuse. Ulterior, documentul va fi supus consultărilor publice, conform legislației privind transparența decizională.
CE SE SCHIMBĂ ÎN PRACTICĂ?
În plan practic, ajustarea legislației ar presupune introducerea unor mecanisme procedurale care să permită instanțelor de judecată să identifice și să respingă, într-o etapă incipientă, acțiunile vădit nefondate sau abuzive intentate împotriva persoanelor implicate în chestiuni de interes public.
De asemenea, ajustarea ar presupune instrumente care să descurajeze utilizarea abuzivă a procedurilor judiciare, inclusiv prin reglementarea expresă a consecințelor pentru reclamant în cazul constatării caracterului abuziv al acțiunii (cum ar fi: amenzi, plata cheltuielilor de judecată, plata despăgubirilor pentru prejudiciul suferit etc.).
În esență, ajustarea ar urmări consolidarea protecției libertății de exprimare și prevenirea utilizării proceselor judiciare ca instrument de intimidare.
CÂND INTRĂ ÎN VIGOARE?
În contextul statutului Republicii Moldova de țară candidată la aderarea la UE, transpunerea acestei directive trebuie făcută până în decembrie 2027.
***
Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE în martie 2022, a obținut statutul de țară candidată în luna iunie a aceluiași an, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. Procesul de aderare constă, în principal, în a dovedi că statul nostru poate să adopte și să implementeze legislația UE (acquis-ul UE), proces structurat pe 33 de capitole tematice din șase domenii precum justiția, piața internă, mediul sau politicile economice. Pentru fiecare capitol de negociere există etape clare, recomandări și termene orientative, iar progresul Moldovei este monitorizat constant de instituțiile europene.
CITIȚI ȘI:
Numărul proceselor de tip SLAPP continuă să crească în Europa, potrivit unui raport CASE pentru 2025
