Știrile, în topul preferințelor cetățenilor, arată un nou studiu privind alfabetizarea media în Republica Moldova
Mihaela Ciobanu
Știrile se numără printre cele mai urmărite tipuri de conținut media în rândul cetățenilor Republicii Moldova, cu 56% dintre respondenți care le consumă frecvent, conform un nou studiu privind gradul de alfabetizare media al populației, realizat de către Consiliul Europei. Totodată, cercetarea arată că mai mult de jumătate dintre cetățeni se consideră bine informați cu privire la evenimentele din țară, însă nivelul de informare variază semnificativ în funcție de educație, situația economică și limba vorbită.
Conform sondajului, în topul preferințelor moldovenilor știrile sunt urmate de filme (45%), muzică (concerte sau videoclipuri – 36%) și conținut legat de sănătate și medicină (30%). Emisiunile cu cea mai mare pondere de urmăritori care au încredere în ele sunt „Vorbește Moldova” cu Natalia Cheptene (35%), urmată de „Ora de Ras” cu Anatol Durbală (28%) și „O Seară Perfectă” cu Anișoara Loghin (26%).
Cu privire la nivelul de informare și interesul față de media, datele indică faptul că mai mult de jumătate (56%) dintre cetățeni se consideră bine informați cu privire la evenimentele din Republica Moldova, în timp ce 44% declară că sunt slab informați. Nivelul perceput de informare crește odată cu gradul de educație și cu situația economică a gospodăriilor. Astfel, 33% dintre persoanele cu studii gimnaziale se consideră informate, comparativ cu 77% dintre cele cu studii superioare. În același timp, 69% dintre gospodăriile care reușesc să economisească declară că sunt bine informate, față de doar 44% dintre cele care se confruntă cu mari dificultăți financiare.
De asemenea, se remarcă diferențe în funcție de limba vorbită. Persoanele care se autoidentifică drept vorbitori de „limbă moldovenească” tind să se declare mai puțin informate și mai dezinteresate de evenimentele din țară (39%) comparativ cu vorbitorii de limbă rusă (59%) sau română (68%).
„Avem o provocare serioasă în acest sens. Situația noastră în domeniul alfabetizării media este foarte complicată și cu multe provocări și ceea ce a reușit mediul academic să facă prin cursul de alfabetizare media a Centrului pentru Jurnalism Independent – acele elemente de alfabetizare media pe care încearcă profesorii să le aplice nu doar la acest curs, care este opțional, dar și la alte discipline – cred că este încă foarte puțin”, a precizat în cadrul evenimentului de lansare a studiului Liliana Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media din cadrul Parlamentului.
Totodată, autorii cercetării subliniază faptul că jumătate dintre respondenți (50%) recunosc faptul că urmăresc știrile, dar nu sunt siguri care surse sunt independente. 31% dintre ei declară că se informează atât din surse independente, cât și din alte surse, iar 15% afirmă că se informează exclusiv din surse independente.
Privind percepția asupra falsurilor, la nivelul populației generale, aproape toți (96%) cetățenii sunt de acord cu afirmația conform căreia este important ca cetățenii Republicii Moldova să poată deosebi informațiile corecte de materialele care au drept scop manipularea sau dezinformarea cetățenilor. 59% din populația generală consideră că le este ușor să identifice dacă o sursă de informare încearcă să prezinte un fals sau să manipuleze opinia, în timp ce 40% declară că le este dificil acest lucru.
La eveniment, Shahin Abbasov de la Consiliul Europei a menționat că combaterea dezinformării, care reprezintă tot mai mult o amenințare la adresa securității naționale a țărilor de pe întreg continentul și din lume, precum și creșterea nivelului de alfabetizare media, se află printre prioritățile principale ale CoE în ultimii ani. „Interesant este că, până acum, majoritatea eforturilor de combatere a fenomenului complex al dezinformării s-au concentrat pe așa-numita parte a ofertei – ceea ce înseamnă anticiparea și demontarea dezinformării, răspunsuri de reglementare, măsuri tehnice de detectare și contracarare a campaniilor de dezinformare. Totuși, există și o așa-numită parte a cererii în ceea ce privește provocarea dezinformării, iar aceasta nu a fost abordată până acum într-un mod cuprinzător și sistematic”, a subliniat el.
Autorii studiului recomandă consolidarea unui spațiu informațional mai rezilient și echilibrat în Republica Moldova, prin patru direcții principale: îmbunătățirea ofertei de conținut media, refacerea încrederii prin comunicare strategică, dezvoltarea competențelor media ale cetățenilor și susținerea jurnalismului de calitate.
