Secretara de stat pentru digitalizare, Michelle Iliev: Reglementarea nu înseamnă cenzură. Regulile există pentru a proteja utilizatorii

Digitalizarea aduce, pe de o parte, oportunități importante de dezvoltare și inovare, dar, pe de altă parte, și riscuri tot mai complexe — de la dezinformare și fraude online, până la o expunere tot mai mare a utilizatorilor în spațiul digital. În acest context, reglementarea devine esențială, iar pentru Republica Moldova, în calitate de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, acest proces trebuie accelerat pentru a se alinia standardelor comunitare. Despre prioritățile în domeniul digitalizării, transpunerea legislației UE, linia fină dintre reglementare și cenzură, cooperarea cu marile platforme, dar și despre nivelul de alfabetizare digitală și impactul rețelelor sociale asupra tinerei generații, Media Azi a discutat cu Michelle Iliev, secretară de stat pentru digitalizare la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Media Azi: Doamnă Iliev, având în vedere că transpunerea mai multor directive și acte ale Uniunii Europene în legislația națională este o prioritate în perioada următoare pentru țara noastră, care dintre acestea, aflate în responsabilitatea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, au întâietate și ce efecte vor avea asupra economiei și cetățenilor?

Michelle Iliev: Pentru noi, digitalizarea nu este doar o reformă tehnică. Este modul prin care schimbăm felul în care funcționează economia și statul. Obiectivul nostru este foarte clar: până în 2030 vrem un stat digital-by-default, în care interacțiunea cu instituțiile să fie simplă, rapidă și în mare parte online. Cu alte cuvinte, varianta digitală trebuie să devină cea mai naturală și mai comodă opțiune pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării gestionează direct nouă din cele 35 de capitole de negociere cu Uniunea Europeană. Domeniile pe care le coordonăm sunt unele dintre cele mai importante pentru funcționarea economiei: piața internă, libertatea de prestare a serviciilor, concurența, societatea informațională sau politica industrială. În plan concret, avem câteva priorități foarte clare.

În primul rând, lucrăm la cadrul național pentru inteligența artificială și la transpunerea AI Act (Legea privind inteligența artificială), pentru că vrem să creăm spațiu pentru inovare, dar și reguli clare pentru utilizarea responsabilă a acestor tehnologii. AI devine rapid o infrastructură economică esențială și trebuie să fim pregătiți atât din punct de vedere legislativ, cât și instituțional. În paralel, avansăm cu portofelul digital, care va schimba modul în care cetățenii se identifică, semnează documente și accesează servicii publice sau private. Este un instrument esențial pentru interoperabilitatea cu spațiul european și pentru dezvoltarea unei economii digitale moderne. În domeniul securității cibernetice, anul trecut am construit baza legislativă și instituțională. Anul acesta mergem mai departe, cu alinierea finală la Directiva NIS2, pentru a consolida reziliența infrastructurii critice și capacitatea statului de a răspunde mai eficient la riscurile cibernetice. Un alt dosar important este implementarea Legii privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii, care simplifică accesul companiilor pe piață și reduce barierele administrative. În paralel, ne pregătim pentru implementarea Regulamentului Gigabit, care va accelera dezvoltarea infrastructurii de conectivitate și va asigura condițiile necesare pentru o economie digitală competitivă.

Toate aceste reforme urmăresc același obiectiv: o economie mai competitivă și un stat mai eficient.

Un alt act european relevant pentru spațiul informațional este DSA – Digital Services Act, despre care ați vorbit și la Forumul Mass-Media din decembrie 2025. Ce înseamnă, în termeni concreți, transpunerea DSA pentru Republica Moldova?

Noi suntem la etapa finală de draft a proiectului. La moment, soluția pe care vom merge este să reglementăm platformele naționale. Autoritatea responsabilă va fi, cel mai probabil, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii (ARCOM), ca fiind cea care deja este un punct de focalizare pentru platformele locale și cele mari. Iar interacțiunea cu platformele mari — Meta, Google, Facebook — va rămâne în competența Comisiei Europene. Va exista un așa-numit  decalaj până la aderare. Mergem în continuare pe mecanismul instituit anul trecut, de notificare și punct de contact prin ARCOM. Deci nu vom avea o reglementare directă a acestor platforme, pentru că, neavând aceste companii în jurisdicția Republicii Moldova, va fi foarte complicat să le impui să se conformeze  regulilor.

La modul practic, schimbările care ar trebui să se resimtă odată cu aplicarea acestui act vor viza, în primul rând, verificarea companiilor locale care au componenta de digital și de informare. Mai mult, vom avea o perioadă de tranziție și adaptare, mai ales că vom adopta cadrul legal spre toamnă, prin luna septembrie. Asta înseamnă că vor exista și campanii de informare în paralel. La modul practic, sistemele vor deveni funcționale și vom putea avea date sau o înțelegere mai clară a situației. În ceea ce privește platformele mari, vom continua cu același mecanism: în cazul în care este identificată o campanie de dezinformare, fake news sau orice alte devieri de la cadrul DSA, Agenția va raporta către Comisia Europeană, iar aceasta va alerta companiile mari, după care vom primi feedback.

În ultimele campanii electorale, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale și ai altor autorități afirmau adesea că Republica Moldova este un actor prea mic în dialogul cu marile platforme digitale. Cum vedeți dumneavoastră această cooperare?

Platformele au fost, în general, destul de deschise, cu excepția Telegram. Din ceea ce ne-au explicat, ele funcționează în baza unor algoritmi, iar la nivel european există, practic, o singură persoană care validează dacă se întâmplă ceva anormal. Este evident că o singură persoană pentru întregul spațiu informațional european nu poate identifica cu ușurință cum este targetată o țară precum Republica Moldova. De aceea este nevoie de intervenția noastră — să fim mult mai proactivi și să alertăm atunci când observăm situații pe care algoritmii nu le detectează. Cei care creează aceste conținuturi știu foarte bine cum să evite sistemele automate de detecție.

La nivel practic, protejarea cetățenilor presupune, pe lângă campanii de informare și educație, și dezvoltarea alfabetizării media, inclusiv o formă de bază de „AI literacy” — alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale —, deoarece trebuie să înțelegem cum funcționează generarea de conținut, inclusiv video. Mulți oameni cred ceea ce văd, iar conținutul generat devine din ce în ce mai ușor de produs.

O altă soluție propusă de Comisia Europeană este integrarea portofelului digital în aceste platforme. Astfel, fiecare utilizator ar avea un identificator unic — nu este vorba despre ID-ul personal, ci despre un ID generat în platformă — care ar confirma că utilizatorul este real. Această măsură ar contribui la combaterea rețelelor de conturi false și a „fabricilor de boți” care amplifică artificial conținutul și distribuția acestuia. În același timp, ar proteja datele personale, deoarece autentificarea ar confirma doar că utilizatorul este o persoană reală, fără a expune informații sensibile. Conturile false sunt unul dintre factorii principali care contribuie la răspândirea materialelor false și la creșterea artificială a popularității unor conținuturi. 

„DIGITAL SERVICES ACT NU SPUNE OAMENILOR CE AU VOIE SAU NU SĂ SPUNĂ PE INTERNET”

Opoziția, dar și unele voci din online spun că reglementarea rețelelor sociale ar înseamna cenzură. Ce le-ați răspunde?

Reglementarea nu înseamnă cenzură. Înseamnă reguli de bază într-un spațiu care a devenit esențial pentru societate.

Digital Services Act nu spune oamenilor ce au voie sau nu să spună pe Internet. În schimb, cere platformelor mari să își asume responsabilitatea pentru conținutul ilegal și pentru riscurile sistemice pe care le creează. Asta include lucruri precum rețele de dezinformare coordonate, conturi false sau conținut care pune în pericol copiii. Un mod simplu de a explica este acesta: avem reguli de circulație nu pentru a interzice condusul unui vehicul, ci pentru a preveni accidentele. La fel și în spațiul digital — regulile există pentru a proteja utilizatorii și pentru a crea un mediu predictibil.

Cum credeți că ar trebui comunicate publicului aceste diferențe?

Comunicarea trebuie să fie mult mai clară și mai apropiată de realitatea oamenilor. Uneori, statul explică politicile publice în termeni prea tehnici, dar cetățenii nu trăiesc în concepte legislative, ei vor să știe ce se schimbă concret pentru ei. De aceea încercăm să folosim formate mai accesibile: explicații video, infografice, interviuri sau campanii publice. Mesajul central trebuie să fie simplu: protejarea datelor personale sau combaterea fraudelor online nu limitează libertatea oamenilor. Dimpotrivă, le protejează drepturile și creează mai multă siguranță în spațiul digital.

Numeroase rapoarte internaționale, dar și autoritățile noastre indică asupra faptului că interferențele străine reprezintă un risc la adresa securității statului. Vor intra, într-un fel sau altul, aceste interferențe străine și sub incidența DSA?

Da. Combaterea manipulării și a interferențelor online este unul dintre obiectivele centrale ale DSA. Platformele foarte mari sunt obligate să analizeze și să reducă riscurile sistemice, inclusiv campaniile coordonate de dezinformare sau manipularea proceselor electorale. Pentru Republica Moldova acest lucru este extrem de important. Am văzut în ultimii ani cât de ușor pot fi folosite rețelele sociale pentru destabilizare sau manipulare. Prin alinierea la legislația europeană, ne integrăm într-un mecanism mult mai puternic de cooperare și protecție.

Unde trasăm linia între combaterea conținutului ilegal și protejarea libertății de exprimare?

Linia este trasată de standardele europene privind drepturile fundamentale. Conținutul ilegal, cum ar fi incitarea la violență sau abuzul asupra copiilor, trebuie eliminat rapid. În cazul dezinformării, abordarea nu este eliminarea opiniilor, dar limitarea manipulării artificiale. Asta înseamnă mai multă transparență asupra algoritmilor și asupra modului în care conținutul este amplificat. Platformele trebuie să aplice propriile reguli în mod transparent, iar utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a contesta deciziile lor. 

La această etapă, cât de mari sunt limitele reglementării?

Evident că trebuie să păstrăm un echilibru. Dacă reglementarea devine prea rigidă, riscăm să blocăm inovația. Dacă nu există reguli, apar riscuri majore pentru societate. Modelul european încearcă exact acest lucru: reguli clare, dar și spațiu pentru dezvoltare și experimentare tehnologică. În același timp, vrem ca Moldova să fie competitivă și atrăgătoare pentru cei care vor să experimenteze anume aici. De aceea, în unele domenii, abordările vor fi propice dereglementării și oferirii de spațiu atât de necesar inovației. 

„AVEM NEVOIE URGENT DE UN «SCUT DIGITAL» CARE SĂ SE EXTINDĂ ȘI ASUPRA REȚELELOR SOCIALE”

Cum evaluați rolul rețelelor sociale în viața publică? În acest moment, aduc ele mai multe beneficii sau mai multe riscuri?

Rețelele sociale au schimbat profund societatea. Au democratizat accesul la informație și au devenit instrumente importante pentru antreprenori, creatori și companii. Generația anilor ‘90, inclusiv eu, a fost ultima care a copilărit fără Internet și prima care a prins primul său val. Adolescența noastră a coincis cu apariția primelor rețele sociale și a aplicațiilor de mesagerie online. Astăzi, siguranța online nu mai poate fi tratată fragmentat. Avem nevoie urgent de un „scut digital” care să se extindă și asupra rețelelor sociale. Pentru că modul în care funcționează algoritmii poate amplifica polarizarea sau dezinformarea. Suntem într-un moment în care trebuie să regândim acest status-quo, prin educație digitală și prin reguli mai clare pentru platforme și pârghii pentru utilizatori.

În cadrul conferinței de presă dedicată lansării campaniei naționale „Hai să utilizăm inteligența artificială în siguranță”, organizată cu prilejul Zilei Siguranței pe Internet, ați afirmat că actuala generație de copii și tineri este formată din „nativi digitali”, dar, în același timp, rămâne „naivă digital”. Ce impact considerați că au rețelele sociale asupra culturii și educației tinerei generații?

Faptul că un copil știe să folosească un smartphone nu înseamnă că înțelege riscurile din mediul online. Rețelele sociale influențează modul în care tinerii percep realitatea, relațiile și chiar propria imagine. Vedem deja probleme serioase: cyberbullying, dependență digitală, manipulare sau exploatare online. De aceea răspunsul nu poate fi doar tehnologic. Avem nevoie și de educație digitală și de dezvoltarea gândirii critice. 

Sunt mamă a doi copii de trei și cinci ani și, ca orice părinte, îmi fac griji de lumea digitală în care vor intra curând, cu sau fără voia mea. Acolo vor fi expuși inclusiv dezinformării la scară largă. Câteva date ale studiului publicat recent arată că copiii au 80% încredere în răspunsurile oferite de chatboturi și în conținutul de pe rețelele de socializare. Rolul nostru, ca părinți și ca stat, este să ne asigurăm că mediul online pentru ei este sigur – asta în timp ce încercăm să ne protejăm pe noi înșine de fraude și atacuri concertate. E ca un joc de cat-mouse [din engleză, pisică-șoarece, n.r.].

Deja se discută deschis despre limitarea accesului copiilor la rețelele de socializare. Australia, Olanda, Franța au anunțat ca interzic accesul începând cu toamna aceasta. Ne pregătim în paralel și din punct de vedere tehnic. Agenția de Guvernare Electronică dezvoltă portofelul digital, gândit inițial pentru serviciile publice, dar care vine și ca o soluție sigură pentru pentru verificarea vârstei pe platformele sociale, fără a expune date personale. Scopul nu este controlul, dar protecția copiilor în mediul online.

„DIRECȚIA ESTE CLARĂ, DAR VITEZA DEPINDE DE CÂT DE BINE LUCRĂM ÎMPREUNĂ”

Avem, astăzi, o populație suficient de bine pregătită din persepctivacompetențelor digitale?

Încă nu. Avem un sector IT foarte competitiv și tineri care livrează produse și servicii de calitate la nivel global. Dar dacă ne uităm la întreaga societate, există încă diferențe mari,  mai ales între mediul urban și cel rural. Competența digitală nu înseamnă însă doar să folosești o aplicație. Înseamnă să știi să îți protejezi datele, să recunoști o fraudă online sau să folosești tehnologia pentru a fi mai productiv. De aceea investim mult în educație digitală și în programe de sprijin pentru companii și cetățeni și gândim programe noi, ca să ne asigurăm că populația este pregătită. 

În acest sens, ce ar trebui să facă statul și care este responsabilitatea societății?

Statul trebuie să construiască infrastructura: conectivitate, servicii digitale și un cadru legal care încurajează inovația. În același timp, oferim instrumente concrete: granturi pentru digitalizarea IMM-urilor, hub-uri de inovare digitală, programe pentru integrarea AI și fonduri pentru startup-uri. Dar digitalizarea nu este doar responsabilitatea statului. Companiile trebuie să investească în tehnologii noi. Universitățile trebuie să pregătească specialiști adaptați economiei digitale. Iar fiecare cetățean trebuie să devină un utilizator informat al tehnologiei.

Peste doi – trei ani, cum ar arăta, din perspectiva dumneavoastră, un spațiu informațional online mai sănătos în Republica Moldova? Care ar fi doi – trei indicatori concreți după care am putea măsura această evoluție — fie în date, în practicile instituțiilor, fie în comportamentul platformelor?

Într-o perspectivă de doi – trei ani, un spațiu informațional mai sănătos ar însemna, în primul rând, o schimbare a modului în care funcționează platformele. Utilizatorii au ajuns la un anumit nivel de maturitate și înțeleg mai bine riscurile. Dacă acum 10–15 ani platformele sociale erau percepute ca spații de comunitate, astăzi ele au devenit în mare parte instrumente de business și monetizare. În viitor, ele vor integra și mai mult instrumente digitale, inclusiv portofelul digital.

În acest context, trei elemente sunt esențiale: eliminarea conținutului neautentic și fals, etichetarea clară a conținutului generat de inteligența artificială și controlul accesului minorilor la platforme. Protejarea minorilor este un element crucial pentru un spațiu informațional mai sigur și mai curat.

Este apropierea de UE o garanție că lucrurile vor evolua automat în direcția bună?

UE oferă cadrul, regulile și resursele. Dar rezultatul final depinde de noi. Transformarea digitală nu se face doar prin legi sau programe guvernamentale. Se face prin colaborarea dintre stat, mediul privat, mediul academic și societate.

Direcția este clară. Dar viteza depinde de cât de bine lucrăm împreună.