RSF: De la preluarea puterii de către talibani, acum un an, Afganistan a pierdut peste jumătate dintre jurnaliști

Afganistan a rămas fără 40% din instituțiile media și 60% din jurnaliști, în special jurnaliste, dintre care trei sferturi sunt șomeri și nu mai activează în 11 provincii din țară, la un an de la preluarea puterii de către talibani și crearea Emiratului Islamic al Afganistanului. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de Reporteri fără Frontiere (RSF). Organizația menționează că toate s-au întâmplat pe fundalul unei crize economice profunde și al reprimării libertății presei.

Potrivit RSF, până la data de 15 august 2021, în Afganistan erau înregistrate 547 de instituții media. La un an distanță, 219 redacții și-au încetat activitatea. Totodată, din 11.857 de jurnaliști care până la căderea Afganistanului în mâinile talibanilor,  doar 4.759 își exercită funcțiile în prezent. Organizația remarcă faptul că femeile jurnaliste au fost afectate cel mai mult – 76.19% dintre ele și-au pierdut locurile de muncă. „Jurnalismul a fost decimat în ultimul an în Afganistan”, a declarat secretarul general al RSF, Christophe Deloire. „Mass-media și jurnaliștii sunt supuși unor reglementări nejuste care restricționează libertatea presei și deschid calea represiunii și persecuției. Autoritățile trebuie să-și ia angajamente de a pune capăt violenței și hărțuirii la care sunt supuși profesioniștii din domeniul mass-media și trebuie să le permită să-și facă treaba liber și fără bariere”, a adăugat Chrisophe Deloire.

JURNALISTELE, CEL MAI AFECTAT GRUP

Organizația semnalează că jurnalistele au avut de suferit cel mai mult în urma „carnagiului” asupra jurnalismului afgan din ultimul an – ele nu se mai regăsesc în 11 din cele 34 de provincii din Afganistan. Din cele 2.756 de femei jurnaliste și angajate din presă înainte de 15 august 2021, în prezent lucrează doar 656. Dintre acestea, aproape 85%activează în regiunea Kabul.

La un an de la căderea Kabulului, 76.19% dintre femeile jurnaliste nu mai lucrează în țară. Acuzațiile de „imoralitate sau comportament contrar valorilor societății” sunt utilizate pe scară largă ca pretexte pentru hărțuirea jurnalistelor și trimiterea lor acasă. RSF explică că „această viziune tradiționalistă asupra lumii în discursul oficial al noului Emirat Islamic al Afganistanului a dus la faptul că prezentatoarele de la TV au fost nevoite să-și acopere fețele în fața camelor de luat vederi”.

DESPRE CONDIȚIILE DE MUNCĂ

Bibi Khatera Nejat, o jurnalistă care s-a refugiat în Pakistan, a descris circumstanțele care au determinat-o să plece în exil. „Am lucrat la Radio Hamseda, în provincia Takhar, timp de șapte ani. (…) Desigur, în această perioadă, ca toate jurnalistele din provincie, în special cele care lucrează pentru radio și televiziune, am fost supusă hărțuirii. De câteva ori am fost chiar amenințată, dar cel puțin am fost în stare să rezist. La 8 august 2021, talibanii au intrat în oraș”, a povestit ea pentru RSF. „Unul dintre primele lucruri pe care le-au făcut a fost să distrugă echipamentele destinate activității media și să închidă spațiile pentru presă. Împreună cu familia mea, am fugit de acasă și am căutat refugiu în Kabul. Dar după căderea Kabulului, pe 15 august, am pierdut orice speranță. Am mai stat puțin acolo și după asta am părăsit țara. Sunt acum în Pakistan, dar într-o situație și mai dificilă din punct de vedere financiar și fără nicio cale de ieșire. Ambasadele nu răspund solicitărilor noastre de viză. După un an de zile am fost uitați de comunitatea internațională”, a spus Nejat.

Unele jurnaliste afgane rezistă totuși în noile condiții de activitate. Printre acestea se numără Meena Habib, directoarea Rouidad News, o agenție de știri din Kabul pe care a creat-o după 15 august 2021. „Am ales să rămân în țara mea pentru a scrie știri și pentru a apăra ceea ce au realizat femeile în ultimii 20 de ani. Condițiile de viață și de muncă ale jurnalistelor din Afganistan au fost întotdeauna dificile, dar astăzi ne confruntăm cu o situație fără precedent. Jurnalistele care au posibilitatea de a lucra – lucrează pentru un salariu mizerabil. Ele își fac datoria de a reflecta știrile pe stomacul gol, lucrează în condițiile care sunt atât fizic, cât și mental violente și obositoare, fără nicio protecție. Astăzi, toate asociațiile care apără drepturile jurnaliștilor sunt formate în totalitate de bărbați și lucrează pentru bărbați”, a spus Habib.  

PEISAJUL MEDIATIC

Peisajul mediatic din Afganistan a fost puternic afectat de când puterea a fost preluată de talibani. Deși patru noi instituții media au fost create de la data de 15 august 2021, 219 din cele 547 de instituții media pe care le avea în trecut au dispărut. Provincia Kabul din centrul țării, care a avut cel mai mare număr de instituții media (133) a fost, de asemenea, afectată puternic de schimbarea regimului și a pierdut aproape jumătate dintre acestea. În unele provincii, un șir de instituții media și-au stopat activitatea după ce li s-a cerut să înlocuiască muzica sau buletinele de știri cu conținut religios. De asemenea, unele instituții media au încetat să funcționeze și din cauza noilor constrângeri economice, cum ar fi stoparea finanțării internaționale sau naționale și scăderea veniturilor din publicitate ca urmare a crizei economice.

Liderul suprem al talibanilor, Haibatullah Akhundzada, a emis pe 22 iulie un nou decret, prin care a avertizat că „defăimarea și criticarea oficialilor guvernamentali fără dovezi” și „răspândirea de știri și zvonuri false” sunt interzise în Islam și că cei care „calomniază” angajații guvernului colaborează involuntar cu inamicul și vor fi „pedepsiți”. RSF semnalează că anunțul celui mai înalt oficial al Emiratului Islamic „indică determinarea oficialilor de a suprima libertatea presei în Afganistan”.

O altă reglementare se referă la un decret al Ministerului informațiilor și culturii din 28 martie, care a interzis canalelor de televiziune private să retransmită programele de știri furnizate de radiodifuzorii internaționali – BBC, Voice of America și Deutsche Welle – în limbile locale. „Toate aceste decrete încalcă legea mass-media, promulgată în martie 2015, deși, atunci când a fost întrebat de RSF în februarie, purtătorul de cuvânt al talibanilor și ministrul adjunct al Informațiilor și Culturii, Zabiullah Mujahid, a afirmat că această lege a presei este încă în vigoare”, precizează RSF.

ABUZURI ȘI ARESTĂRI ARBITRARE

Aceste reglementări au dus la o creștere a cazurilor de cenzură și autocenzură în rândul presei și la sporirea arestărilor arbitrare ale jurnaliștilor. Începând cu 15 august 2021, cel puțin 80 de jurnaliști au fost reținuți pentru diferite perioade de către forțele de securitate, care au fost implicați, potrivit datelor RSF, în majoritatea arestărilor arbitrare ale jurnaliștilor – unele dintre care au avut loc cu violență – de la începutul anului 2022.

Organizația a menționat că, în prezent, în Afganistan sunt întemnițați trei jurnaliști, pentru că ar fi pus în pericol securitatea statului, potrivit talibanilor. Doar unul din ei a fost condamnat. Este vorba de Khalid Qaderi, poet și jurnalist la Radio Norroz, cu sediul la Herat, care a primit o sentință de un an de închisoare de la o instanță militară la 7 mai 2022. Ceilalți doi – Mirza Hassani, proprietatul Radio Aftab din provincia Daikundi, arestat la 22 mai 2022, și Abdul Hanan Mohammadi, un reporter pentru agenția de știri Pajhwok din Kapisa, arestat la 12 iunie 2022 – se află în detenție, în așteptarea judecatei.

Începând cu 15 august 2021, RSF a înregistrat cel puțin 30 de cazuri când jurnaliștii au fost victime directe ale violenței aplicate de către forțele de securitate. În 2012, Afganistan a fost clasat pe locul 150 din 179 de țări în Indicele libertății presei al RSF. Până în 2021, indicele țării s-a îmbunătățit până la locul 122 din 180 de țări, iar în 2022 a căzut până la poziția 156.