Reflectarea alegerilor parlamentare în presă. Recomandări-cheie pentru jurnaliști

Libertatea de exprimare, imparțialitatea, acuratețea, corectitudinea, transparența și responsabilitatea rămân valori esențiale în reflectarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 de către mass-media, atrage atenția un ghid elaborat de BBC Media Action în contextul perioadei preelectorale. „Scopul acestor linii directoare este de a vă ajuta să asigurați o reflectare imparțială, exactă și echitabilă a candidaților și a subiectelor legate de alegeri, astfel încât cetățenii Republicii Moldova să dispună de informațiile necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză atunci când votează pentru noul Parlament”, menționează autorii. 

Liniile directoare se bazează pe regulile și principiile prevăzute în Regulamentul Comisiei Electorale Centrale privind reflectarea alegerilor și în Codul deontologic al jurnalistului. 

Documentul explică între altele că imparțialitatea poate fi asigurată dacă jurnaliștii iau decizii editoriale echilibrate, care oferă spațiu tuturor punctelor de vedere: „În cazul în care instituțiile mass-media explorează problemele din spatele campaniei, trebuie să o facă cu o atitudine incluzivă, reflectând o paletă de opinii. Ar trebui să includeți o gamă largă de opinii și informații și toate punctele de vedere. Bătrânii și tinerii, locuitorii din orașe și sate, bogații și săracii vor avea păreri diferite”. 

Autorii ghidului recomandă ca, în cazul în care anumite probleme sunt puțin discutate sau nu sunt de actualitate, acestea să nu primească un spațiu editorial extins. Dacă subiectele nu au o importanță majoră, nu este necesară includerea unei game largi de opinii. Totodată, atunci când este vorba despre fapte demonstrate, precum un consens științific clar, nu se justifică acordarea unui spațiu considerabil opiniilor divergente. Argumentele care susțin, de exemplu, că știința greșește, nu contribuie la asigurarea imparțialității.

De asemenea, cu privire la opiniile potențial ofensatoare, documentul precizează: „Poate fi potrivit să spuneți publicului că punctele de vedere pe care urmează să le audă sunt potențial ofensatoare și să stabiliți de ce, în interesul public, le includeți și unde ar putea fi prezentate opinii contrastante. Ar trebui să aveți o poziție clară cu privire la distincția dintre punctele de vedere potențial ofensatoare și limbajul folosit pentru a exprima acele opinii”.

În ceea ce privește acuzațiile, BBC indică că ele fac parte din campania politică și trebuie tratate cu grijă: „Atunci când reflectați acuzațiile, primul pas e să abordați ținta acuzațiilor și să includeți răspunsul sau faptul că căutați un răspuns în materialul dvs. (…) S-ar putea să fiți ținta manipulării mass-media. Trebuie să vă asigurați că acuzația în sine merită reflectată. Și ar trebui să acordați atenția cuvenită, de exemplu, dreptului la viață privată al țintei acuzației. Ar trebui să echilibrați drepturile la liberă exprimare ale politicienilor și activiștilor și drepturile țintelor acuzațiilor la o viață privată și de familie”.

Documentul mai semnalează că opiniile și faptele nu trebuie denaturate, iar asigurarea echilibrului între dreptul la viață privată și libertatea de exprimare presupune o decizie editorială atentă.