Recomandări pentru evitarea discursului de ură în reflectarea subiectelor cu caracter religios
Ura religioasă nu este întotdeauna percepută ca un subiect de presă, potrivit monitorizărilor efectuate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
Ca parte a proiectului „Scoateți trolii afară!” (în engl.: “Get the Trolls Out!”), implementat de Institutul pentru Diversitatea Media (MDI), cercetările efectuate de CJI în perioada ianuarie-iunie 2024 arată că atunci când tematica religioasă este abordată în materialele de presă, acestea adeseori sunt însoțite de comentarii agresive din partea cititorilor. De asemenea, pot apărea polemici și discuții contradictorii din partea susținătorilor/oponenților diferitelor confesiuni religioase.
Moderarea comentariilor pe platformele online și/sau rețelele sociale continuă să fie o provocare pentru majoritatea instituțiilor mass-media (audiovizuale, online sau din presa scrisă), care trebuie să asigure echilibrul dintre libertatea de exprimare și nediscriminare sau încălcarea drepturilor omului.
Normele etice și deontologice îndeamnă jurnaliștii să respecte aceleași principii și standarde atunci când pregătesc materiale dedicate grupurilor religioase, ca în cazul reflectării altor subiecte. Și asta pentru a evita, pe cât e posibil, apariția oricăror forme de discriminare, precum și propagarea discursului instigator de ură. Respectarea standardelor jurnalistice internaționale și naționale – imparțialitatea, acuratețea, onestitatea, integritatea, precum și protecția surselor – este ceea ce se impune în primul rând.
CE PREVEDE LEGISLAȚIA
Constituția Republicii Moldova „garantează dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase” (art.10), iar libertatea conștiinței „trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc” (art.31).
Același document, cu privire la libertatea opiniei şi a exprimării (art. 32) stipulează că „sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.”
CE PREVĂD NORMELE DEONTOLOGICE
Jurnaliștii trebuie să-și informeze corect publicul, cu respectarea regulilor etice și deontologice, întrucât „orice abatere de la corectitudinea prezentării faptelor și evenimentelor poate induce în eroare publicul, îi poate manipula percepția și poate crea premise pentru formarea unei viziuni distorsionate asupra realității”, menționează Ghidul explicativ privind asigurarea informării corecte.
Respectarea principiului rigorii și acurateței, prezentarea faptelor din cel puțin două surse independente (iar dacă este posibil, și din mai multe), documentarea sub aspect factologic, cu o abordare credibilă și imparțială a evenimentelor, cu reflectarea echilibrată a diferitelor opinii sunt norme esențiale ale jurnalismului din toate timpurile, dar mai ales astăzi, când media este dominată de tehnologiile informaționale moderne.
Toleranța și nediscriminarea sunt pietrele de temelie ale jurnalismului corect și independent, conform Ghidului de stil cu norme etice pentru jurnaliști. Jurnalismul este mai degrabă o chestiune de protecţie, decât de exploatare. „Nu vom utiliza termeni discriminatorii la adresa cultelor. Vom utiliza expresiile «asociaţie religioasă», «organizaţie religioasă», «grup religios», «mişcare religioasă nouă», «cult» şi nu vom utiliza cuvintele peiorative şi batjocoritore precum ar fi «sectă», «sectar», «sectant», «sectă totalitară». Acești termeni discriminatorii se vor păstra (nu se vor omite sau înlocui) doar dacă sunt citat, adică se conţin în declaraţia unei persoane publice”, se mai spune în Ghid.
Etica jurnalistică ne mai învață să asigurăm echidistanţă și paritate informaţională în reflectarea conflictelor; să evităm formarea în mod intenţionat, prin intermediul articolelor, a sentimentelor de supremaţie pentru cineva sau ceva; să excludem folosirea expresiilor frazeologice, a proverbelor sau a zicalelor discriminatorii care duc la perpetuarea stereotipurilor negative şi a prejudecăţilor faţă de reprezentanții unui cult sau unor confesiuni religioase etc.
Iar în ceea ce privește programele audiovizuale de ştiri şi de dezbateri care abordează probleme de interes public privind minorităţile etnice, religioase sau sexuale „trebuie să fie prezentate şi opiniile reprezentanţilor acestora”, precizează Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. Totodată, Consiliul Audiovizualului are obligația de a descuraja și sancționa „orice intenție și tentativă de a judeca deciziile, acțiunile unor oameni și/sau instituții în funcție de apartenența etnică, lingvistică, religioasă sau de oricare alt gen”.
CE REGULI TREBUIE URMATE ÎN CAZUL REFLECTARII UNUI SUBIECT CU CARACTER RELIGIOS
Iată câteva recomandări pentru o gestionare mai eficientă a cazurilor de instigare la ură pe platformele online și rețelele sociale, având ca reper tematica religioasă.
- Vom respecta rolul credinței în viața fiecăruia
Vom verifica scrierea numelor, a funcţiilor/gradelor religioase ale persoanelor vizate şi ale instituţiilor/organizaţiilor, precum şi a tuturor termenilor necunoscuți. Vom evita folosirea terminologiei discriminatorii sau inacceptabile. (Ex.: arabizarea țării, jihadiști, islamiști, statul islamic, atacatorii sinucigași, șahizi, oameni fără Dumnezeu, fanatici – acești termeni nu trebuie folosiți de jurnaliști. Sensul inițial al acestor cuvinte a fost distorsionat și modelează acum o percepție negativă a religiei musulmane. O listă de termeni recomandați pentru utilizare, găsiți AICI.)
- Vom evita stereotipurile
Jurnalistul trebuie să-şi aleagă cuvintele cu grijă: o formulare nefericită poate să întărească un stereotip şi să declanșeze un conflict. Nu vom grupa oamenii, spunând: „Catolicii cred asta” sau „Musulmanii cred asta”. Cel mai rău lucru pe care îl poți face într-un articol despre religie este să caracterizezi greșit ceea ce cineva crede sau nu crede.
- Bun gust și decenţă versus ofensă
Referirea la o persoană în termeni derogatorii privind rasa, religia, orientarea sexuală reprezintă o ofensă gravă. Jurnalistul trebuie să fie atent când oamenii încearcă să folosească persuasiunea religioasă sau politică pentru a limita standardele jurnalistice.
- Informare și documentare
Înainte de a scrie un articol despre minoritățile religioase, jurnalistul trebuie să se informeze cât mai bine despre reprezentanții acestor comunități, studiind practicile acestora, urmărind modul în care contactează și comunică.
- Rapiditate versus acurateţe
Rapiditatea nu trebuie să prevaleze niciodată asupra acurateții. E mai bine să fii al doilea şi să informezi corect, decât să fii primul şi să dezinformezi.
- Vom păstra echilibrul opiniilor
Vom căuta surse diferite, inclusiv cele care demonstrează viziuni moderne asupra problemei și nu oferă metode vechi de soluționare a acesteia.
- Informaţii sensibile și personale
Informaţiile sensibile și cu caracter personal trebuie să fie tratate cu atenţie. Datele despre orientarea sexuală, starea de sănătate, credinţa, originea socială sau etnică nu trebuie publicate dacă jurnalistul nu are acordul persoanelor vizate. În cazul liderilor de opinie, datele respective pot fi mediatizate doar dacă au fost făcute publice de persoanele în cauză sau au un impact major asupra societăţii.
- Corectarea greşelilor
Toate greşelile trebuie recunoscute şi corectate de îndată ce sunt identificate. Publicarea online a unei erate este diferită faţă de publicarea ei în mass-media tradiţională. O greşeală mică (de punctuaţie, ordine a cuvintelor etc.) poate fi corectată simplu, prin înlocuirea cu varianta corectă. Dacă este o informaţie greşită sau care alterează sensul articolului, trebuie publicată o erată completă care indică eroarea. Acest lucru poate fi făcut adăugând un link la articolul în care a fost comisă greşeala, lângă erată. Uneori este recomandat ca erata să fie însoţită de scuze, dacă eroarea aparţine jurnalistului sau instituţiei mediatice. Când există două versiuni contradictorii şi jurnalistul nu ştie dacă a greşit sau nu, o soluţie poate fi publicarea ambelor variante.
- Comentariile utilizatorilor
Site-urile web care permit plasarea de către utilizatori a comentariilor la materialele publicate trebuie să elaboreze un set de condiţii obligatorii, pe care să le afişeze pe site, asigurându-se că publicul poate oricând să ia cunoştinţă cu aceste reguli. Comentariile ce conţin injurii sau incită la ură şi discriminare la orice subiect, inclusive religios, trebuie să fie eliminate. Acest lucru nu poate fi interpretat ca limitare a libertăţii de exprimare a utilizatorilor.
- Politici de confidențialitate pe site
Fiecare portal trebuie să aibă o rubrică specială – accesibilă de pe toate paginile – în care publicul poate citi despre regulile şi politicile companiei. Politica de confidenţialitate trebuie să arate clar ce poate şi ce nu poate face un utilizator în secţiunile interactive de pe site, dacă există moderare înainte sau după publicare. Comportamentul intim, corespondenţa şi conversaţiile nu trebuie făcute publice decât dacă sunt de interes public. Faptul că alte instituţii mediatice au relatat despre comportamentul intim al cuiva nu este o scuză să faci la fel.
Materialul este realizat în cadrul proiectului „Scoateți trolii afară!” (în engleză: „Get the Trolls Out!”), faza a V-a a unui program de încurajare a tinerilor să lupte împotriva discriminării și intoleranței religioase în Europa. În cadrul acestui proiect, CJI are sarcina de a monitoriza mai multe instituții media privind modul în care reflectă subiectele cu tentă religioasă.
Referințe bibliografice:
Religion coverage manual for journalists
Tips for pitching and covering stories about religion
Ghidul de bune practici pentru presa online
Reflectarea migraţiei în mass-media: manual pentru jurnalişti privind reflectarea migraţiei
