Raportul Consiliului Europei pentru anul 2021 arată o creștere alarmantă a atacurilor la adresa libertății presei

În 2021 au fost semnalate mai multe încălcări ale drepturilor jurnaliștilor în comparație cu anul 2020, inclusiv atacuri fizice asupra reprezentanților mass-media, potrivit raportului Platformei Consiliului Europei pentru Promovarea Protecției Jurnalismului și a Securității Jurnaliștilor, scrie Europeanjournalists.org. Raportul „Apărarea libertății presei in perioade de tensiune și de conflict”, a fost lansat la sfârșitul lunii aprilie și enumeră principalele alerte semnalate de jurnaliști şi organizații pentru libertatea presei, analizează contextul legislativ şi politic şi identifică măsurile necesare pentru îmbunătățirea protecției efeciente a jurnaliștilor.

Raportul arată că în 2021, pe platforma de monitorizare a Consiliului Europei au fost raportate 282 de alerte din 35 de țări, ceea de indică o creștere cu 41% a cazurilor față de anul 2020. De asemenea, se relatează despre șase jurnaliști care au fost uciși în Europa în 2021 în timp ce își exercitau activitatea profesională, inclusiv patru care au fost luați drept ținte în mod deliberat.

Și atacurile fizice asupra jurnaliștilor au crescut dramatic în ultimul an, potrivit sursei.  Anul trecut au fost raportate 82 de alerte despre atacuri la adresa siguranței și integrității fizice a jurnaliștilor, ceea ce reprezintă o creștere de 60% față de 51 de incidente similare raportate în 2020.

Unele dintre aceste alerte pot reflecta și eșecurile recurente în așa-numitele „democrații imperfecte”, se arată în raport. Altele sunt stabilite drept  răspuns la măsurile luate pentru combaterea pandemiei de Covid-19 și se prezumă că poartă un caracter temporar.

În ceea ce privește abuzurile pe domeniul online, raportul precizează că pe Platformă au fost publicate 110 alerte de hărțuire și intimidare a jurnaliștilor. Cele mai multe cazuri de acest fel au fost înregistrate în Polonia, Federația Rusă, Serbia, Slovenia și Regatul Unit al Marii Britanii. În mod special, autorii menționează îngrijorările cu privire la abuzurile bazate pe gen în mediul online. Potrivit lor, rețelele sociale ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate prin aplicarea standardelor privind discursul instigator la ură, pentru a asigura o dezbatere sănătoasă și democratică atât online, cât și offline.

În raport sunt enumerate și mai multe recomandări pentru viitoare decizii în vederea îmbunătățirii siguranței jurnaliștilor. Bunăoară, se solicită de la guvernanți și reprezentanți ai societății civile să se asigure că fiecare alertă este urmată de un răspuns și de acțiunile necesare. Mai mult decât atât, partenerii din Consiliul Europei solicită acțiuni concrete pentru a proteja jurnaliștii care reflectă evenimente publice, pentru a asigura independența mass-media din domeniul public și pentru a introduce măsuri împotriva litigiilor strategice împotriva participării publice (SLAPP)  prin oferirea unor resurse financiare și legale adecvate reprezentanților media amenințați.

Raportul conține și o analiză a invaziei în Ucraina asupra libertății presei. În cercetare se menționează că atacurile asupra mass-mediei au dus la „o cenzură draconică” pe scară largă nu numai a presei ruse, ci și a presei străine. Documentul se referă în special la autoritatea rusă de reglementare a mass-media, Roskomnadzor, care a cerut ca instituțiile de presă să publice doar informații oficiale ale guvernului despre invazia Ucrainei și mersul războiului, amenințând că le va bloca și site-urile dacă nu reușesc să facă acest lucru.

Mai multe detalii, aici.