Raport MFRR // 709 atacuri asupra libertății presei în prima jumătate a anului 2025. Incidentele din R. Moldova

În primele șase luni ale anului 2025, în 35 de state membre ale Uniunii Europene (UE) și țări candidate au fost consemnate 709 încălcări ale libertății presei, care au afectat 1.249 de jurnaliști și entități media, arată raportul de monitorizare publicat săptămâna trecută de Media Freedom Rapid Response (MFRR). 21 dintre cazuri vizează Republica Moldova. 

Conform raportului, în statele membre ale UE au fost înregistrate 342 de încălcări ale libertății presei, care au afectat 584 de jurnaliști și entități media. În ceea ce privește țările candidate la aderare, au fost raportate 367 de încălcări, cu un impact asupra a 665 de persoane și organizații din domeniul. Diversitatea formelor de atac evidențiază un mediu tot mai ostil pentru jurnaliști și libertatea presei, manifestat prin agresiuni fizice, atacuri verbale, inclusiv amenințări cu moartea și campanii de denigrare, dar și prin arestări, procese judiciare și adoptarea unor legi restrictive.

Potrivit cercetării, cele mai multe încălcări ale libertății presei au avut loc în mediul online (23,1%), unde predomină cazurile de hărțuire digitală, dar și incidente precum pirateria informatică, atacurile DDoS sau acțiunile de supraveghere. A doua categorie ca frecvență o reprezintă încălcările produse în timpul relatărilor de la proteste și demonstrații (13,5%), urmate de cele din sălile de judecată (11,7%) și din spații publice sau de pe străzi (9,7%).

Totodată, analiza indică faptul că, în ultimii ani, în statele membre ale UE și în țările candidate au fost introduse diverse forme de legi ce vizează așa-numiții agenți străini. Partidele politice și oficialii publici au folosit tema interferenței străine pentru a stigmatiza și discredita în mod nejustificat mass-media independentă, care primește finanțare externă și granturi UE, catalogând-o drept „agent străin” care ar servi interesele altor țări. „Această etichetă subminează credibilitatea, alimentează neîncrederea publicului și justifică adesea cenzura, supravegherea și restricțiile privind finanțarea. Deși autoritățile apără astfel de măsuri în numele «transparenței» sau al «securității naționale», efectul lor real este de a slăbi mass-media independentă și de a limita accesul publicului la informații fiabile”, precizează autorii raportului.

ÎNCĂLCĂRI ALE LIBERTĂȚII PRESEI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În Republica Moldova, platforma Mapping Media Freedom (MapMF) a MFRR a înregistrat 81 de încălcări ale libertății presei în total până în prezent și 21 de cazuri între ianuarie – iunie 2025. Incidentele raportate s-au manifestat în special sub forma insultelor și hărțuirii jurnaliștilor de către politicieni, desfășurate atât în spațiul public, cât și în mediul online, alături de situații de intimidare la proteste. Totuși, nu au fost identificate cazuri de agresiuni fizice grave asupra lucrătorilor din presă. 

Potrivit MapMF, cea mai recentă încălcare documentată a avut loc pe 10 septembrie 2025, când jurnaliștii de la proiectul media Glossa au fost reținuți și interogați de către reprezentanți ai ministerului securității de stat din regiunea transnistreană, fiind acuzați că activau fără acreditare.

Un alt caz semnalat pe platformă, care a generat reacții și din partea organizațiilor media din Republica Moldova, vizează atacul fizic al unor protestatari asupra jurnaliștilor în timpul unei manifestații de susținere a bașcanei Evghenia Guțul. În urma acestui incident, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și alte câteva organizații cosemnatare au emis o declarație prin care au solicitat oprirea și sancționarea acțiunilor ilegale îndreptate împotriva reprezentanților presei. „Acțiunile participanților la manifestație constituie o încălcare a dreptului la integritatea corporală a persoanei, a libertății individuale și siguranței acesteia, precum și o ingerință adusă drepturilor speciale garantate jurnaliștilor”, avertizează semnatarii. 

Tot în cadrul monitorizării efectuate, a fost înregistrat incidentul de vandalizare repetată a sediului Companiei Publice Teleradio-Moldova, unde persoane necunoscute au inscripționat cu spray pereții clădirii. Acest act a fost și el dezaprobat printr-o declarație: „Organizațiile semnatare condamnă cu vehemență orice tip de acțiuni ce prezintă amenințări și riscuri pentru activitatea furnizorului public de servicii media audiovizuale și semnalează inadmisibilitatea tolerării unor astfel de încălcări”. 

În celelalte cazuri documentate, principalele încălcări ale libertății presei s-au manifestat, în primul rând, prin tentative de discreditare a jurnaliștilor, urmate de obstrucționarea activității profesionale, dar și prin diferite forme de intimidare și hărțuire.

SITUAȚIA LIBERTĂȚII PRESEI ÎN ROMÂNIA ȘI UCRAINA

Documentul analizează situația libertății presei atât în România, ca stat membru al Uniunii Europene, cât și în Ucraina, aflată în postura de țară candidată la aderare. În România, cartografierea libertății presei indică 24 de încălcări care au vizat 46 de persoane sau entități media în perioada de referință, pe fondul tensiunilor politice generate de alegerile prezidențiale. Primul tur al scrutinului a fost anulat în ianuarie, după apariția unor dovezi privind interferența Rusiei, fapt ce a declanșat proteste de extremă dreaptă și campanii de denigrare împotriva presei independente. 

În Ucraina, presa a continuat să se confrunte cu provocări similare celor din anii precedenți, de la începutul invaziei ruse la scară largă. În total, MapMF a înregistrat 62 de încălcări, care au vizat 77 de persoane sau entități media. Dacă nivelul violenței fizice a rămas apropiat de cel din 2024, cu 11 atacuri documentate (17,7%), s-a remarcat o creștere a atacurilor verbale (38,7%) și, în paralel, o scădere a cazurilor de persecuție juridică (4,8%).

În același timp, MFRR observă cu mare îngrijorare că liderii europeni își utilizează influența publică și puterea executivă ca să amenințe, discrediteze și să reducă la tăcere jurnaliștii.