Proiectul strategiei de dezvoltare a domeniului audiovizual pentru anii 2023-2027, în dezbateri publice

Asigurarea pluralismului real în audiovizual și a diversitătii furnizorilor, acestea și alte obiective se regăsesc în proiectul Strategiei de dezvoltare a domeniului audiovizual pentru anii 2023-2027, elaborat de Consiliul Audiovizualului. La dezbaterile publice organizate pe 22 iulie au participat mai mulți reprezentanți ai furnizorilor de servicii media, experți din domeniu și alți jucători de pe piață. În cadrul evenimentului, reprezentanții televiziunilor au relatat despre mai multe probleme din domeniu, cum ar fi concurența neloială a canalelor locale cu posturile TV care retransmit conținut din străinătate, independența financiară și altele.

Președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a prezentat principalele idei din document. „Scopul pe care îl urmărim este să asigurăm un pluralism audiovizual real. Vedem acest pluralism prin întrunirea mai multor factori (…) Ceea ce ne propunem noi să obținem prin aceasta strategie este diversitatea de furnizori de servicii media, servicii media audiovizuale și de programe audiovizuale în cadrul aceluiași serviciu media audiovizual, prezența opiniilor publicului larg în serviciile media audiovizuale, în special, a celor liniare, prezența furnizorilor de servicii media liberi, autonomi, independenți economic și editorial și accesul publicului la o gamă largă de opinii care să fie prezente zi de zi în serviciile media audiovizuale”, a punctat Liliana Vițu în cadrul dezbaterilor.

Ea a menționat și unele aspecte problematice identificate cu privire la pârghiile autorității în privința serviciilor media audiovizuale care nu prezintă suficiente date despre sursele de finanțare și regimul de proprietate. „Am constatat și carențe în legislație. Dacă sunt obligați să publice datele, nu există sancțiune pentru nepublicarea acestor date. Dacă ne prezintă informații mai mult sau mai puțin declarativ, ce poate să facă CA? Nu are CA pârghii să respingă raportul sau să nu-l respingă. CA are anumite pârghii, dar trebuie să facem modificări în legislație ca să facem mult mai aplicabilă partea care ține de asigurarea proprietății”, a spus Liliana Vițu.

Președinta CA s-a referit și la unele decizii privind reorganizarea autorității, cum ar fi fortificarea capacităților de monitorizare și instituirea unei funcții care se va ocupa de politici publice și va analiza domeniul, inclusiv trendurile de pe piață media. Ea a adăugat că autoritatea intenționează să obțină un soft special de monitorizare care va efectua munca cantitativă.

De asemenea, în toamnă vor fi abordate și problemele ce țin de calcularea orelor de produs local la furnizori, precum și de  noile noțiuni din legislație, cum ar fi dezinformarea.

Reprezentantul N4 Valentin Afteni a menționat că proiectul strategiei se axează în mare parte pe fortificarea capacităților CA. „Din cinci puncte, patru sunt despre CA. (…) Ceea ce nu este rău, este bine, dar ce facem cu serviciile media audiovizuale? În ultima jumătate de an, trei posturi TV au intrat în insolvabilitate, două dintre ele sunt cu istorie”, a amintit Afteni. El nu a exclus faptul că până la sfârșitul anului  numărul televiziunilor care își vor înceta activitatea va fi și mai mare.

Managerul media a precizat că cea mai mare problemă a televiziunilor locale este concurența neloială cu alte canale din străinătate. „Avem pe picior egal și posturi locale și posturi din alte țări care au un production mai bun”, a mai spus Veacelav Afteni.

Și directoarea generală a TV8, Svetlana Buzu, a remarcat problema concurenței cu canale ce retransmit conținut din străinătate. Ea a salutat faptul că în strategie au fost identificate aceste probleme și și-a exprimat speranța că ele vor fi soluționate. Potrivit ei, „este obositor” ca o televiziune națională locală, cu o grilă de programe locală, să concureze alături de un post ce are o grilă de programe internațională.  „Nu ne mai dorim acest lucru”, a spus Svetlana Buzu.

Directoare adjunctă a postului Jurnal TV, Cristina Pohilenco, s-a referit atât la problema măsurătorului de audiență, cât și la situația de pe piața publicității. „Cea mai mare problemă a televiziunilor din Republica Moldova este faptul că ele nu sunt autosuficiente din punct de vedere financiar. (…) Dacă va exista un măsurător de audiență corect și transparent, vom avea posibilitatea să creștem veniturile care vin din publicitate. Or independența editorială a unei instituții media depinde de independența financiară. A doua cea mai mare problemă este că noi concurăm cu posturile de televiziune care retransmit”, a subliniat Pohilenco.

Ea consideră că în Republica Moldova trebuie să fie încurajată dezvoltarea pieței mediatice locale, pentru ca „banii să rămână în țară, nu să plece în alte țări”, a remarcat Cristina Pohilenco.

Directorul general al Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, a menționat că este important ca CA să poată să-și îndeplinească funcțiile, pentru ca să existe competiție liberă pe piață. Potrivit lui, urmează o reconfigurare a pieței audiovizualele și va fi, probabil, o perioadă complicată pentru mai mulți jucători. „O emisiune acum se produce cu foarte mulți bani și radiodifuzorul public de asemenea urmărește o competiție liberă cu cei din zona comercială. Pe această cale, pot să vă spun că nici nu poate fi vorba de competiție în sensul adevărat al cuvântului, între radiodifuzorul public și alte, în general, televiziuni. Noi ne gândim la o cooperare cu zona comercială pentru că interesul este public”, a menționat Vlad Țurcanu.

În context, Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente, a pledat pentru introducerea unor sancțiuni în cazurile în care lipsește transparența despre finanțarea furnizorilor. „Este important să se lucreze mult mai mult în ceea ce privește transparența surselor de finanțare”, a spus Macovei.

Prezentă la dezbateri, președinta comisiei parlamentare de profil, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a precizat că deputații sunt deschiși pentru a sprijini domeniul.