Proiectul de modificare a CSMA, votat în prima lectură. Argumentele guvernării și criticile opoziției

Proiectul de lege care presupune un șir de modificări și completări ale legislației audiovizuale, promovat de Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS) și care a generat mai multe discuții și critici în spațiul public, a fost votat de Parlament în prima lectură, în cadrul ședinței din 27 iunie. Inițiativa a fost susținută de 55 de deputați. 

În cadrul dezbaterilor din plen, mai mulți deputați din opoziție au acuzat guvernarea că va folosi proiectul de lege drept „bâtă de pedeapsă a disidenților” sau instrument de cenzură. 

„Inițiativa nu se axează pe terminologie legislativă concretă, dar mai degrabă pe aprecierile subiective din partea membrilor Consiliului Audiovizualului, pentru că documentul nu oferă explicații și interpretări clare ale unor termeni precum risc la adresa securității naționale sau vocea inamicului și cred că prerogativele CA sunt extrem de largi, dar nu suficient de argumentate, iar asta presupune riscuri mari asupra libertății redacționale”, a comentat Alla Pilipețcaia de la Blocul Comuniștilor și Socialiștilor. Tot ea s-a referit la sistemul de sancționare. Colega sa, Inga Sibova, a vorbit despre tentativa de a transforma spațiul informațional în unul „foarte comod, după care va veni și cenzura”, referindu-se inclusiv la posturile de televiziune cu licența anterior suspendată. 

Discuțiile au mai avut în vizor prevederi ce țin de conținuturile difuzate și canalele retransmise, avizul și obiecțiile Comisiei de la Veneția, interpretarea conceptului de dezinformare și revizuirea propusă a definiției, dar și dacă – și cum anume – amendamentele la CSMA vor eficientiza lupta cu acest fenomen.

În replică, președinta comisiei de profil, Liliana Nicolaescu-Onofrei, care a prezentat proiectul, a insistat pe „activitatea foarte judicioasă a Consiliului Audiovizualului, cu atenție și cu rapoarte de zeci de pagini în care se argumentează clar situațiile și sancțiunile”. Tot ea a dat asigurări că obiecțiile și sugestiile care au parvenit pe marginea inițiativei atât de la societatea civilă, cât și de la organizațiile internaționale vor fi discutate și luate în considerare. „Trebuie să fim vizionari – cum vrem noi să arate un peisaj mass-media în Republica Moldova, cum vrem să fim informați și cum vrem ca populația, începând de la cei de vârstă mică și terminând cu populația adultă, să nu fie analfabeți media, pentru că acesta este riscul cel mai mare”, a mai insistat Liliana Nicolaescu-Onofrei. 

Tot ea a comentat și acuzațiile de cenzură: „Cenzura este controlul prealabil exercitat asupra conținutului publicațiilor, spectacolelor, emisiunilor de radio și televiziune și, în unele cazuri, asupra corespondenței și convorbirilor telefonice. În Republica Moldova nimeni nu face asta, iar dacă face, jurnaliștii presați trebuie să vorbească despre asta. CA face control după ce s-au luat decizii editoriale, după ce a apărut în spațiul public o emisiune video sau audio”.

CONTEXT

Proiectul a fost elaborat în cadrul Grupului de lucru privind îmbunătățirea legislației mass-media, din care fac parte reprezentanții ai mai multor organizații neguvernamentale din domeniu și deputați din cadrul comisiei parlamentare de profil. Documentul a fost înregistrat la Parlament pe 29 mai. Potrivit notei informative, Codul trebuie amendat pentru a alinia legislația audiovizuală la standardele UE, iar modificările ar urma să răspundă noilor provocări din domeniu, între care: definirea ambiguă a unor termeni; creșterea influenței platformelor de partajare a materialelor video, care nu sunt reglementate adecvat și pot facilita diseminarea conținuturilor ilegale sau dăunătoare; lipsa mecanismelor stricte de transparență privind proprietatea și finanțarea furnizorilor de servicii media și altele. 

Media Azi a explicat anterior despre esența câtorva prevederi-cheie. Este vorba de eliminarea controlului parlamentar la Teleradio-Moldova (TRM) și intervenții în mecanismele de desemnare și destituire a membrilor Consiliului Audiovizualului (CA) și ai Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al TRM, ce au fost instituite în 2021 și pentru care autoritățile au fost criticate de comunitatea internațională.

De asemenea, s-a propus introducerea unui capitol nou în Cod, care abordează platformele de partajare a materialelor video (PPMV) și potențialele obligații pe care ar trebui să le respecte acestea. Totodată, s-a introdus o nouă definiție pentru dezinformare, cea agreată la nivelul Uniunii Europene, precum și amenzi mai mari pentru furnizorii de servicii media – un sistem de sancțiuni proporționate pentru încălcările legislației, cu amenzi de până la 200.000 lei și suspendarea licențelor în caz de abateri repetate.

Prima și unica dezbatere publică la subiect a fost organizată de Legislativ pe 9 iunie, generând și atunci numeroase critici. În același timp, Consiliul Europei și Comisia de la Veneția au emis opinii legale pe marginea unui pachet legislativ mai mare pe domeniul mass-media, în care salută eforturile autorităților de a alinia CSMA la standardele europene, dar atrag atenția asupra unor lacune persistente.

În debutul unei ședințe anterioare când proiectul ajunsese să fie examinat în plen, Adela Răileanu a solicitat scoaterea proiectului de pe ordinea de zi invocând insuficiența dezbaterilor publice la subiect. „Acest document necesită a fi discutat mai pe larg în societate și în breaslă. Avem și două avize dure de la Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, care vorbesc despre formulări ambigue și riscuri de influență politică asupra Consiliului Audiovizualului (CA) și Teleradio-Moldova (TRM). E un document defectuos, care nu se aliniază la standardele europene”, a argumentat deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor 

În replică, Liliana Nicolaescu-Onofrei a insistat pe examinarea inițiativei. „În momentul în care, împreună, ne-am angajat pe un drum ireversibil către UE, în momentul în care proiectul nr. 191 corespunde – așa cum prevede obligațiunea noastră, asumată prin Programul Național de Aderare – alinierii la directivele și regulamentele UE, vreau să rog colegii să se uite cu atenție pe ce înseamnă recomandările celor două organizații europene și nu pe titlurile unor surse. Este un proiect important. Pe platforma comisiei vom avea ocazia să mai discutăm și între lecturi. Avem deja circa 12 propuneri ale societății civile și ale unor persoane fizice. Solicit să dezbatem și să discutăm”, a declarat deputata PAS. 

Între timp, și un grup de creatori de conținut a solicitat prelungirea consultărilor publice, atenționând că unele prevederi le pot afecta activitatea, deși s-a declarat că influencerii nu sunt vizați. Printre solicitările formulate se numără clarificarea reglementărilor pentru creatorii online, excluderea acestora din categoriile supuse sancțiunilor în lipsa unei intenții dovedite de dezinformare, garantarea libertății de opinie și a exprimării prin umor sau satiră, precum și asumarea transparenței publicitare, informează IPN cu trimitere la apelul public.