Procesele de judecată – o formă de intimidare a jurnaliștilor

Liuba Șevciuc, jurnalistă, 

Proiectul media CU SENS 

Intentarea unor procese de judecată contra jurnaliștilor în Republica Moldova este, în prezent, una dintre cele mai populare metode de intimidare a acestora, în special a celor care realizează investigații. De ce ai acționa un jurnalist de investigație în judecată? Răspunsul putem doar să-l intuim: ca să-l sperii și să-l faci să renunțe la meserie, ca să-i afli sursele, ca să obții ștergerea investigației de pe site-ul redacției media etc. Se sperie jurnaliștii de investigație de aceste procese de judecată? Țin să cred că nu, dar, totodată, astfel de situații pun o presiune enormă atât pe jurnaliști, cât și pe redacțiile din care aceștia fac parte. Asta înseamnă ani de zile de umblat prin instanțe de judecată, bani cheltuiți pentru onorariile avocaților, stres și disconfort. Iar pentru redacțiile media independente, care supraviețuiesc în Moldova doar datorită suportului din partea partenerilor de dezvoltare, astfel de cheltuieli sunt greu de suportat. De regulă, redacțiile au bugete limitate și abia de reușesc să-și acopere cheltuielile de bază.   

Șase procese de judecată în doar două luni 

În septembrie – octombrie 2021, noi, redacția CU SENS, ne-am pomenit cu șase procese de judecată deodată. A fost un șoc, mai ales că nu aveam niciun leu pentru servicii juridice. 

Ce s-a întâmplat, mai exact? În data de 21 septembrie 2021 am publicat ancheta „Parteneriatul intereselor private”, în care descriem cum au fost implementate cele trei parteneriate public-private în municipiul Chișinău. La baza anchetei a stat și un raport al Curții de Conturi, care în urma unui audit a identificat mai multe nereguli la etapa de semnare și implementare a acestor parteneriate. Printre cele trei parteneriate public-private, vizate în anchetă, este și liceul privat „Da Vinci”. La scurt timp de la publicare, am primit patru cereri prealabile de chemare în judecată din partea a patru reclamanți; IP Liceul „Da Vinci”, Guzun V.E. SRL – fondatoarea liceului, Valeriu Guzun – fondatorul Guzun V.E. SRL și Ion Guzun – tatăl lui Valeriu Guzun. Cei patru reclamanți au dat în judecată atât redacția CU SENS și fondatorii ei, cât și reporterul care a realizat ancheta. Respectiv, doar pe un singur caz am avut patru procese de judecată. 

La scurt timp, pe 25 octombrie 2021, am publicat ancheta „Digital ne merge prost”, în care arătăm cum, pe timp de pandemie și în mare grabă, Ministerul Educației a cheltuit circa 70 de milioane de lei pentru a achiziționa laptopuri necesare pentru a asigura accesul copiilor la educație la distanță și am arătat că multe din aceste laptopuri nu erau folosite și adunau praful pe ele. Ancheta mai ilustrează că o bună parte din banii alocați au fost cheltuiți de minister în cadrul unei singure achiziții publice, care a fost câștigată de Accent Electronic SRL, fondată de Vladimir Russu, un personaj din anturajul politicianului fugar Vladimir Plahotniuc. Ancheta l-a nemulțumit pe Vladimir Russu, care a dat în judecată întreaga echipă editorială. O cerere similară am primit și din partea firmei sale – Accent Electronic SRL. 

Faptul că ne-au acționat în judecată atât ca persoane fizice, cât și ca persoană juridică, că au acționat în judecată atât reporterii, cât și fondatorii, dar și redacția, ne face să avem bănuieli rezonabile că aceste acțiuni sunt niște procese abuzive, un atac concertat,  pentru a ne împiedica munca, ceea ce la nivel internațional este cunoscut ca fenomenul SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation). 

Cum ne-am descurcat? 

La acea vreme, CU SENS nu avea un buget dedicat pentru astfel de servicii juridice. Cu toate acestea, trebuia să angajăm avocați care să ne reprezinte în instanță. Am apelat la sprijinul partenerilor de dezvoltare și am primit ajutor. Centrul pentru Jurnalism Independent a angajat un avocat care să ne reprezinte în unul dintre procesele de judecată. Restul cheltuielilor le-am acoperit cu suportul Equal Rights and Independent Media (ERIM) și al Lifeline prin intermediul Freedom House. 

Ne-am învățat lecția și în următorii ani am prevăzut bani pentru servicii juridice în fiecare proiect pe care l-am implementat. Ulterior, am mai fost acționați în judecată de către unii eroi ai investigațiilor noastre, dar nu s-a mai întâmplat să fie atât de concertat și într-un număr atât de mare. Și noi eram mai bine pregătiți în acest sens.

De obicei, procesele de judecată durează ani de zile, iar asta este o presiune psihologică și o tensiune în rândul echipei editoriale. De aceea, ajutorul unor avocați calificați în astfel de cazuri este iminent. În așa mod este luată presiunea de pe umerii echipei editoriale, care poate să se concentreze sută la sută pe munca de documentare și producție a subiectelor de interes public.

Din păcate, în Moldova sunt puțini juriști specializați în domeniul mass-mediei. Probabil este un sector nu tocmai atractiv pentru ei, iar asta ne face dificilă apărarea în instanță. Din experiență, pot spune că unii juriști cu care am lucrat nu au înțeles specificul meseriei și propuneau tactici de apărare care nu corespundeau valorilor și deontologiei jurnalistice. Or, un jurnalist operează cu fapte și nu cu păreri personale. Un jurnalist întotdeauna va păstra confidențialitatea surselor chiar cu riscul de a pierde în instanță. 

Pentru a ieși învingători în instanță, jurnaliștii trebuie să facă materiale bine documentate, să fie înarmați cu fapte și întotdeauna să pună accent pe calitate. Iată de ce, orice material publicat de echipa de jurnaliști de investigație CU SENS trece, obligatoriu, etapa de fact-checking în cadrul redacției. Cu alte cuvinte, toate informațiile care apar în subiectele noastre au în spate probe, obținute din mai multe surse oficiale, iar sursele anonime sau neoficiale sunt verificate minuțios prin tehnici jurnalistice: solicitări de informații, interviuri, baze de date etc.     

Unele procese de judecată încă sunt pe rol

Deși, în câteva luni, se fac trei ani de când am fost acționați în judecată, unele procese sunt încă pe rol și se află abia în prima instanță. În cazu a trei dosare, două dintre care au fost comasate, am avut câștig de cauză. Este vorba despre cele deschise în urma publicării anchetei „Parteneriatul intereselor private”.

Procesele de judecată ar putea descuraja în special jurnaliștii începători. Euforia unei anchete bine făcute poate fi repede știrbită de un proces de judecată unde ți se cer despăgubiri de milioane. Jurnaliștii începători trebuie să înțeleagă că procesele de judecată sunt parte din meserie și să nu se lase intimidați. Într-o țară democrată orice om are dreptul să meargă în instanță. La fel o pot face și eroii investigațiilor noastre.  

Legislația anti-SLAPP 

La nivel european, există instrumente legale de protecție a jurnaliștilor împotriva SLAPP. Pe 27 februarie 2024, Parlamentul European a adoptat o directivă anti-SLAPP, cunoscută și ca Legea lui Daphne, numită în cinstea jurnalistei de investigație Daphne Caruana Galizia, din Malta, care a fost asasinată în 2017 și s-a confruntat cu peste 40 de procese la momentul morții sale. Pe 19 martie 2024, și Consiliul European a adoptat un act legislativ similar. Prin urmare, un proces de judecată abuziv poate fi respins de instanța de judecată, ceea ce scutește instituțiile de presă de stres și bani cheltuiți pe durata procesului de judecată.

Și în Republica Moldova ar trebui îmbunătățită legislația în acest sens. Una dintre recomandările unui studiu publicat recent de Centrul de Resurse Juridice din Moldova este de a completa Legea cu privire la libertatea de exprimare cu prevederi care să facă posibilă constatarea caracterului SLAPP al acțiunii la etapa pregătirii cauzei spre examinare, cu respingerea examinării acesteia.  

Realizarea acestui comentariu a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american și britanic prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei Marii Britanii la Chișinău. Conținutul acestui material ține de responsabilitatea Centrului pentru Jurnalism Independent și nu reflectă în mod necesar viziunea Regatului Unit, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.