Peste 1.500 de încălcări ale libertății presei, înregistrate în UE și țările candidate în 2024. Situația în Moldova

1.548 de cazuri de încălcare a libertății presei au fost documentate de echipa proiectului The Media Freedom Rapid Response (MFRR) pe parcursul anului 2024, potrivit raportului lansat la mijlocul lunii februarie. Acestea au vizat peste 2.500 de persoane sau entități din domeniul mass-media din 35 de țări — state membre ale Uniunii Europene și țări candidate. Numărul alertelor înregistrate a crescut inclusiv în Republica Moldova comparativ cu anii precedenți.
Studiul arată că blocarea activității jurnalistice, intimidarea și amenințarea angajaților din domeniul media au fost încălcările documentate cel mai des pe parcursul anului trecut, urmate de discreditare, hărțuire, insulte și intimidare, iar numărul este mai mare decât cel din 2023.
În cele 27 de state membre ale UE, MFRR a raportat 942 de alerte. Autorii susțin că jurnaliștii europeni au fost supuși unui număr crescut de amenințări și intimidări, activități blocate, interferențe editoriale, precum și falsificări, inclusiv falsuri profunde. Atacurile fizice, cele asupra echipamentelor și a altor bunuri, hackingul și atacurile DDoS, precum și incidentele juridice rămân, de asemenea, o preocupare. Persoanele fizice rămân principalii autori ai atacurilor, iar un număr îngrijorător de cazuri au fost comise de oficialități guvernamentale și funcționari publici. Din nou, atacurile online au continuat să crească, devenind cel mai frecvent tip de atac, urmate de cele care au avut loc în timpul protestelor.
În cele nouă țări candidate, MFRR a documentat 606 alerte. Presa de aici se confruntă cu provocări similare celor documentate în statele membre ale UE, diferă însă frecvența și gravitatea acestora. 24 de alerte au vizat Republica Moldova, cu cinci mai multe față de 2023, țara noastră fiind în vizorul cercetării odată cu obținerea statutului de țară candidată la aderarea în Uniunea Europeană, în iunie 2022. Între cazurile documentate se numără amenințări și insulte aduse de funcționari publici de la Chișinău, Bălți sau Găgăuzia, unele semnalate de Centrul pentru Jurnalism Independent, precum și refuzuri de a oferi redacțiilor informații de interes public sau de a permite accesul reporterilor la evenimente publice.
Proiectul The Media Freedom Rapid Response, menit să ofere sprijin multilateral jurnaliștilor și angajaților din mass-media, reprezintă o alianță condusă de Centrul European pentru Libertatea Presei (CELP), care mai include organizațiile Articolul 19 Europa, Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ), Free Press Unlimited, Institutul Internațional de Presă (IPI), CCI/Osservatorio Balcani Caucaso Transeuropa. Proiectul a demarat în 2020 și este cofinanțat de Comisia Europeană.