Persoanele în etate și cele cu dizabilități au un grad limitat de acces la informație, arată studiul CJI 

Cel mai mic grad de acces la sursele media îl au persoanele în etate și cele cu dizabilități, potrivit unui studiu lansat la mijloc de decembrie de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Autorii cercetării au constatat și o discrepanță accentuată între utilizarea și accesul la trei tipuri de surse de informare – tradiționale, noi și comunitare. Totodată, în opinia lor, accesul în sine la produsele mediatice nu asigură înțelegerea de către grupurile vulnerabile și/sau marginalizate a informației pe care o consumă și, în același timp, nu le protejează de manipulare.

Conform  cercetării, în cazul persoanelor în etate accesul la sursele media este restricționat de lipsa competențelor de utilizare a tehnologiilor informaționale (telefon, laptop), precum și de accesul la unul sau doar câteva posturi TV, în special pentru persoanele vârstnice care locuiesc în mediul rural. În cel de-al doilea caz, al persoanelor cu dizabilități – cu precădere a celor cu deficiențe de vedere -, accesul la sursele media este limitat de lipsa limbajului mimico-gestual la multe posturi TV, precum și de lipsa formatului necesar pentru acest grup de persoane pe majoritatea paginilor web.

Studiul constată, de asemenea, o discrepanță accentuată între utilizarea și accesul la principalele surse de informare. Astfel, cele tradiționale – televiziunea, radioul, ziarele și revistele – sunt mai frecvent utilizate de persoanele din mediul rural decât de cele din mediul urban și, în special, de persoanele în etate și cele cu dizabilități. Televiziunea este o sursă din care se informează persoanele în etate (94%), cele cu dizabilități (82%) și femeile din mediul rural (80%).  Aceste categorii au și o încredere mai mare în sursele de informare tradiționale.

Pe de altă parte, site-urile de știri, rețelele sociale, grupurile de pe Telegram/Viber/Whatsapp sunt accesate mai des de tineri, de locuitorii mediului urban și de refugiați. Tinerii și femeile din Republica Moldova utilizează în proporție de 80% rețelele sociale. De asemenea, 78% din refugiați se informează din aceste surse, mai accesibile, mai utile și mai rapide. Podcasturile sunt ascultate în special de tineri (13%).

Autorii studiului au examinat și o altă categorie de surse de informare – cele comunitare – colegi, rude, vecini, membrii familiei, panouri stradale, organizații ale societății civile, administrația publică locală. Cel mai des obțin informații de la membrii familiei femeile din mediul rural (46%) și persoanele cu dizabilități (42%); de la colegi/rude/vecini se informează în cea mai mare parte tinerii din mediul urban (38.3%), refugiații (37.9%), romii (36.5%) și persoanele în etate (36.2%). Deși sursele comunitare nu sunt utilizate foarte des, respondenții tind să aibă o mai mare încredere în ele. 

Totodată, cercetarea arată că simplul acces la produsele mediatice a grupurilor vulnerabile și/sau marginalizate nu asigură și înțelegerea informației pe care o consumă și nu le protejează de manipulare, în contextul nivelului scăzut de educație media și a volumului mare de știri false, la care sunt expuse acestea.