Numărul proceselor de tip SLAPP continuă să crească în Europa, potrivit unui raport CASE pentru 2025

Procesele de tip SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation – procese strategice împotriva participării publice) sunt într-o creștere constantă în Europa, potrivit unui raport pentru anul 2025 al Coaliției Împotriva SLAPP-urilor din Europa (CASE), publicat în ianuarie 2026. Documentul menționează și Republica Moldova printre țările europene în care au fost identificate astfel de cazuri.

Raportul arată că, între 2010 și 2024, în Europa au fost documentate 1.303 cazuri de SLAPP, dintre care 167 doar în anul 2024. Fenomenul devine astfel prezent în 43 de state europene, cu Muntenegru și Andorra fiind incluse în premieră. Autorii avertizează că aceste cifre reprezintă doar „vârful aisbergului”, întrucât multe cazuri nu ajung să fie raportate public din cauza efectului de intimidare pe care îl produc.

Potrivit analizei, peste 90% dintre procesele SLAPP sunt litigii interne, nu transfrontaliere, ceea ce face ca noile instrumente europene de protecție să acopere doar o parte limitată a problemei. Experții explică că, deși Uniunea Europeană a adoptat în 2024 o directivă anti-SLAPP, ea se aplică în principal cazurilor cu element transfrontalier, lăsând majoritatea situațiilor reale în afara protecției directe.

Raportul mai constată că principalele ținte ale SLAPP-urilor sunt jurnaliștii, instituțiile media, activiștii și ONG-urile, iar cele mai frecvente subiecte care declanșează astfel de procese sunt corupția, afacerile, acțiunile guvernamentale și problemele de mediu. În majoritatea cazurilor, reclamanții sunt persoane sau entități cu putere economică sau politică, care folosesc litigiile ca instrument de presiune.

În ceea ce privește implementarea măsurilor de protecție, raportul arată că niciun stat european nu a aplicat integral standardele anti-SLAPP, iar pentru mai multe țări, inclusiv Republica Moldova, nu există informații publice privind inițierea unor reforme legislative dedicate combaterii acestui fenomen.

Media Azi a scris anterior despre rezultatele Indicelui privind Situația Presei în Moldova pentru anul 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent, care evidențiază necesitatea adoptării unei directive anti-SLAPP. Evaluatorii insistă asupra urgenței transpunerii Directivei europene anti-SLAPP în legislația Republicii Moldova și menționează că Ministerul Justiției lucrează la un pachet legislativ menit să consolideze protecția împotriva proceselor abuzive.

Totodată, după ce Parlamentul European a aprobat Directiva anti-SLAPP în 2024, Media Azi a încercat să afle cât de răspândită este această problemă în Republica Moldova și ce măsuri intenționează să întreprindă autoritățile de la Chișinău.