Vineri, 8 august, intră în vigoare Legea europeană privind libertatea mass‑media (The European Media Freedom Act – EMFA), un cadru legislativ adoptat în premieră de Uniunea Europeană pentru a garanta independența editorială, pluralismul și protecția jurnaliștilor.
Documentul a fost adoptat la 26 martie 2024, după un an și jumătate de negocieri, marcând o etapă importantă în armonizarea reglementărilor privind mass-media în UE și oferind un cadru ce promovează libertatea, independența și pluralismul mass-media și combate dezinformarea și interferența nejustificată, explică Agerpres.
Conform regulamentului, una dintre prevederile noii legi este protecția independenței editoriale. Astfel, legislația aduce reguli care să asigure că redacțiile își păstrează libertatea și nu sunt influențate din exterior, fie de politicieni, fie de patroni. Pentru asta, instituțiile media trebuie să implementeze mecanisme de verificare, cum ar fi controale interne și evaluări externe, care să arate că deciziile editoriale sunt luate independent. Dacă aceste reguli sunt încălcate și conținutul este manipulat, sunt prevăzute sancțiuni.
Totodată, actul legislativ impune reguli stricte privind transparența proprietății media și a surselor de finanțare. Publicul va avea acces la informații clare despre cine deține o instituție de presă și cum este aceasta finanțată. Furnizorii de servicii media vor fi obligați să publice detalii despre structura lor de proprietate și despre fondurile provenite din surse publice, inclusiv contracte de publicitate sau subvenții de stat. Autoritatea națională corespunzătoare din fiecare stat membru va trebui să creeze o bază de date accesibilă publicului în care să fie publicate aceste informații.
Pentru a preveni abuzurile și a proteja jurnalismul de investigație, noua lege introduce standarde minime pentru protecția surselor jurnalistice și a comunicațiilor confidențiale. Orice încercare de a accesa astfel de informații, fie prin solicitarea identității sursei, fie prin interceptarea comunicațiilor, este permisă doar în condiții excepționale. Acestea trebuie să fie justificate printr-un interes public imperativ și să fie autorizate în prealabil de o autoritate judiciară independentă.
Un alt aspect vizează alocarea echitabilă și transparentă a publicității de stat. Guvernele și instituțiile publice vor trebui să respecte criterii clare atunci când finanțează campanii media, pentru a evita favoritismele sau pedepsele financiare mascate.
Pentru a asigura aplicarea unitară a noilor norme, la nivelul Uniunii Europene se instituie Comitetul european pentru servicii mass-media, un organism independent care va aduna la aceeași masă toate autoritățile naționale care reglementează presa. Rolul acestuia este să vegheze ca legea privind libertatea mass-media să fie aplicată corect în toate statele membre, să faciliteze cooperarea între țări și să intervină atunci când apar probleme legate de independența sau pluralismul presei.
Noua legislație se aplică tuturor furnizorilor de servicii media din Uniunea Europeană, fie că sunt publici sau privați – televiziuni, posturi de radio, publicații scrise și mijloace digitale, precum presa online, podcasturile și serviciile audiovizuale la cerere. Totodată, platformele de partajare video și marile platforme online intră sub incidența acestui regulament, chiar dacă nu dețin responsabilitate editorială directă.
Anterior, Media Azi a scris despre faptul că 21 de organizații internaționale din domeniu media au semnat o scrisoare în care solicitau statelor membre ale Uniunii Europene, organismelor de reglementare și Comisiei Europene să ia măsuri pentru implementarea eficientă a Actului european privind libertatea mass-media.
