LECȚII DIN REDACȚII. Cum a trecut ZdG de la print la social media, fără să renunțe la jurnalismul de investigație

De mai bine de două decenii, Ziarul de Gardă (ZdG) se reinventează constant, adaptându-se cerințelor publicului, dar fără a compromite calitatea materialelor și interesul investigațiilor jurnalistice. De la ediția tipărită și platforma web, până la rețele sociale, reportaje multimedia, producții video pe YouTube și expoziții dedicate investigațiilor organizate în muzee, biblioteci sau universități, redacția a renunțat la foarte puține lucruri. Pentru că, dincolo de toate transformările, echipa a insistat să rămână fidelă încăpățânării de a face jurnalism de calitate. În schimb, au dezvoltat continuu formate noi: videouri scurte, editoriale video, investigații și reportaje video, podcasturi etc. Într-un material pentru Media Azi, Victor Moșneag, redactor-șef al ZdG, vorbește despre provocările realizării investigațiilor serioase într-un ecosistem dominat de algoritmi, dar și despre cum convingi jurnaliști obișnuiți cu presa scrisă să apară, astăzi, și în fața camerei, pe rețelele sociale.

SCHIMBARE și ADAPTARE

Am înțeles că trebuie să schimbăm ceva în redacție când am văzut că, în lume, tirajele ziarelor scădeau constant, unele se închideau, iar alte redacții renunțau la varianta tipărită și se mutau în mediul online. Dar am înțeles și înțelegem că trebuie să schimbăm ceva în redacție constant. Și facem asta în fiecare zi, pentru a rămâne relevanți.

Ziarul de Gardă a apărut în 2004 exclusiv pe hârtie, fiind singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Încet-încet însă, ne-am adaptat cerințelor timpului, uneori natural, alteori forțați fiind de împrejurări. Așa am lansat un site unde inițial se publicau articolele din ediția tipărită, în fiecare zi de joi, aproape toate la aceeași oră. Apoi, sporadic, am început să publicăm câte o știre-două. Mai târziu, când am înțeles că asta nu e de ajuns, am ales să transformăm site-ul Zdg.md într-o resursă cu cele mai relevante și importante informații ale zilei. Lucrăm pe ture pentru ca nimic important să nu ne scape. Așa am ajuns să fim, constant, în top cinci site-uri media credibile și independente din Republica Moldova, conform măsurătorilor Gemius. 

Am înțeles că trebuie să schimbăm ceva în redacție și atunci când formatul video a început să devină din ce în ce mai popular. Așa am ajuns să lansăm un canal de YouTube care are azi aproape 100.000 de urmăritori și materiale care au depășit 1 milion de vizualizări. Astăzi, cele mai importante și de amploare investigații, reportaje și interviuri ale redacției există și în format video. La fel, schimbarea a fost inevitabilă când rețelele de socializare au devenit parte din viața noastră. Așa am ajuns să avem conturi pe toate rețelele importante, acolo unde este public relevant, inclusiv pe TikTok.

Schimbări similare sunt, cum am zis, constante. Când am înțeles că oamenii nu mai vor să citească texte lungi, grele, cu dovezi și opinii și că preferă să stea mai mult pe rețele, am decis să facem materiale video scurte, reeluri sau shorturi pentru Facebook, Instagram și YouTube. A fost extrem de provocator să convingem jurnaliștii nu doar să scrie, ci să apară în fața camerei de filmat. E o provocare pe care încă o gestionăm pentru a-i convinge pe toți.

Altă provocare a fost când am decis să ajungem și la vorbitorii de limbă rusă pentru a-i informa. Azi avem un site și rețele sociale în limba rusă. Mai mult, de câțiva ani, facem parte dintr-o rețea media care reunește jurnaliști din mai multe țări CSI. Acest lucru ne permite să obținem informații verificate direct de la reporterii aflați la fața locului atunci când se produc evenimente importante.

Apoi, am ajuns să traducem cele mai importante materiale în limba engleză, iar recent am lansat un newsletter în engleză.

Dacă, la început, odată cu apariția ziarului, și ulterior, când ZdG a făcut primii pași în mediul online prin lansarea site-ului, aveam un public preponderent local, din Republica Moldova, astăzi suntem citiți și în România, Ucraina, Germania sau Italia. Totodată, suntem urmăriți și citați inclusiv de presa internațională.

Văzând cum crește interesul pentru ZdG, am ales să facem nu doar jurnalism, ci și expoziții despre investigații în muzee, biblioteci sau universități.

Iar provocările continuă…

Ne-am adaptat formatele în timp, renunțând la… aproape nimic, pentru că suntem, probabil, încăpățânați și ne este greu să renunțăm la lucruri, dar am dezvoltat constant formate noi: videouri scurte, editoriale video, investigații și reportaje video, podcasturi. Am creat și un alt site, Zdgust.md, bazat mai mult pe lifestyle, acolo unde publicăm subiecte mai lejere decât pe site-ul Zdg.md. Iar cea mai mare provocare e că nu doar nu am renunțat la ziar, la varianta tipărită, ci am reușit să creștem constant numărul de abonați și tirajul în ultimii ani, iar asta chiar e fantastic. Azi avem aproape 20.000 de abonați care ne citesc, ne sună, ne scriu și care formează o comunitate pe care o respectăm și care ne respectă munca. Asta ne face și mai încăpățânați să nu renunțăm încă la multe formate tradiționale. Deși ne adaptăm la cerințele actuale și la ce preferă publicul, nu renunțăm la articolele lungi, la editoriale și analizele publicate în ziar și pe site, în format text.

În concluzie, nu am prea renunțat la nimic important, doar am adăugat formate noi: videouri scurte, videouri explicative, podcasturi, rezumate video ale investigațiilor, cartonașe, caruseluri, animații. Deciziile în redacție privind formatele noi sau renunțarea la formate vechi se iau în echipă. Avem un colegiu al redacției, care se întrunește periodic, discută zilnic și ia decizii în urma unor analize și observații.

Ca să rezumăm, cam așa ne-am transformat de-a lungul anilor:

De la print, la web;

De la web, la rețele sociale;

De la investigații profunde, la știri de impact;

De la reportaje multimedia, la video pe YouTube;

De la muncă jurnalistică în redacție, la expoziții despre investigații în muzee, biblioteci, universități;

De la ziar în limba română, la rețele sociale în limba rusă;

De la media pe rețele sociale, la newsletter în engleză.

TRAFIC și AUDIENȚE

Știm că produsul nostru chiar „a prins” atunci când lumea comentează articolele noastre, le distribuie, iar mulți colegi din presă le preiau, le discută în emisiuni, dar și atunci când suntem premiați la concursuri naționale și internaționale. Știm că o temă sau un articol a prins când vedem impact, când vedem că lucrurile chiar se schimbă după ce am publicat ceva, când se deschid dosare penale, când vedem nemulțumirea, acuzațiile sau chiar atacurile la adresa noastră ale celor vizați în materialele publicate.

Un compromis editorial pe care refuzăm să-l facem este să punem vizualizările pe primul loc. Vrem să ne regăsim sus în topuri, dar nu cu orice preț. Vrem ca oamenii să intre pe site-ul Zdg.md, dar nu punem titluri șocante de tip clickbait. Nu facem știri despre vedete care nu au ce spune doar de dragul traficului, despre căsătorii, divorțuri, amanți și amante sau despre scandaluri artificiale, atât din țară, cât și de peste hotare. Suntem selectivi și cred că asta înseamnă ZdG. Dăm oamenilor doar ceea ce credem că este cu adevărat important.

IMPACTUL SOCIAL MEDIA

Rețelele sociale ne-au devenit „a doua casă”. Încercăm să fim prezenți acolo unde gălăgia e mai mare, nu pentru a adăuga mai mult zgomot, ci pentru a aduce claritate, noutate, explicație și adevăr. Încercăm să ne înțelegem publicul, să investim nu numai timp, ci și creativitate, să adaptăm investigațiile lungi și să extragem esențialul, pentru ca, în toată dopamina care se revarsă din rețele, oamenii să mai prindă câte un adevăr.

E adevărat că e mai greu să concurezi cu memeurile și conținutul de divertisment, dar, atunci când corupții din investigații devin ei înșiși ridicoli, ajungem să strecurăm puțin haz (de necaz). Cu toate acestea, chiar dacă în jurul nostru există o goană continuă pentru vizualizări, e important să rămânem integri și verticali, pentru că adevărul mereu va fi și trebuie să fie relevant.

Suntem cel mai mult prezenți pe Facebook deoarece în 2026 acolo mai sunt peste 2 milioane de utilizatori care se identifică drept cetățeni ai Moldovei. Avem mai multe pagini pe Facebook, în română, dar și în rusă. Avem peste 240.000 de conturi care ne urmăresc pe pagina de Facebook în română, iar pagina de limbă rusă este urmărită de peste 11.000 de utilizatori. Canalul de YouTube are peste 91.000 de abonați, iar pagina de Instagram – peste 37.000 de utilizatori care distribuie, comentează, interacționează și sunt activi civic.

Pe Telegram, publicul nostru, format din circa 18.000 de utilizatori, se numără printre cei mai atenți la informații, explicații, dar și la greșeli.

Totuși, există un numitor comun între toate audiențele, care definește publicul nostru de peste tot: ne putem baza pe ei. Avem încrederea că, datorită lor, informația publicată de noi poate avea impact. Ei sunt cei care declanșează lanțul de reacții care transformă o investigație în una de impact. Pentru că distribuie, comentează, interacționează și arată că le pasă.

JURNALISM ÎN ERA AI

Inevitabil, am adus în redacție și inteligența artificială. Pentru noi, asta a însemnat să învățăm lucruri noi și să înțelegem cum instrumentele oferite de AI ne pot ajuta în munca de zi cu zi. Folosim AI foarte atent, preponderent la sarcini tehnice, pentru care ai fi cheltuit mult mai mult timp dacă le-ai fi îndeplinit manual (extragere și prelucrare de date, descifrare video, elaborare de tabele cu date, formatare subtitrări etc.). NU scriem texte cu AI și cred că e o regulă pe care o vom respecta și în continuare.

 Un lucru pe care inteligența artificială NU îl poate înlocui în redacția noastră este munca jurnalistică pe teren și curajul de a face lucruri despre care alții doar vorbesc. AI nu poate merge la proteste, nu poate discuta cu oamenii care vin și telefonează la redacție zilnic, în speranța că cineva îi va auzi și va scrie despre ei și problemele lor. Și dacă nu va scrie, măcar îi va asculta și înțelege. Pe lângă asta, cu tot respectul pentru AI, investigațiile jurnalistice bine documentate încă nu pot fi înlocuite de nimeni.

INOVAȚIE

Pentru noi, inovația nu înseamnă doar rețele sociale sau AI, ci și capacitatea de a păstra o comunitate împreună, atât pe cea din mediul online, cât și pe cea din mediul offline, care ne citește în print. Uneori e dificil să înțelegi așteptările fiecărei „tabere” și să alegi subiecte relevante pentru toți, dar încercăm să facem față. Inovația înseamnă și contactul cu tinerii de azi, viitorul Republicii Moldova de mâine. Trebuie să fim inventivi pentru a-i atrage, pentru a-i face interesați de jurnalism, de lupta cu corupția și lupta pentru democrație. Organizăm tabere de vară pentru tineri și alte evenimente dedicate lor, inclusiv vizite în școli sau universități.

Suntem diferiți de alte redacții prin faptul că suntem peste tot și facem de toate. Sună clișeic și poate uneori poate lăsa o impresie negativă, dar ăștia suntem noi. Suntem peste tot, atât în print cât și în mediul online. Suntem la investigații și la știri. La texte și la video. Și facem lucruri bune peste tot pentru că avem public divers și o comunitate de câteva sute de mii de oameni care ne urmăresc constant. Suntem cel mai mare grup de investigații din Republica Moldova. Suntem cel mai mare ziar din țară. Suntem în top 5 pe online. Și încă avem unde crește.

CRIZE și REZILIENȚĂ

Cea mai mare provocare în ultimii ani a fost să scriem non-stop despre război, alegeri, influența Rusiei, marea corupție – în timp ce finanțările au fost oprite (de SUA), limitate (din cauza războiului), iar prețurile pentru distribuția și întreținerea unui ziar, dar și costurile vieții au crescut constant.

Ce ne-a ajutat să rezistăm au fost oamenii care ne citesc, numărul constant în creștere al abonaților ediției print, al cititorilor pe web (din Moldova și diasporă), al utilizatorilor pe rețele sociale, al spectatorilor pe YouTube. Mulți ne-au dat mesaje de încurajare, ne-au susținut cu mici sume lunare (avem cont pe Patreon cu câteva sute de donatori) și ne-au făcut încrezători că servim interesul public cu responsabilitate și că, cu ajutorul nostru, societatea avansează spre o democrație mai bună.