Liliana Nicolaescu-Onofrei, despre revenirea TRM sub control parlamentar: Dacă peste 7 ani vom avea o televiziune modernă, atunci a fost o schimbare care a meritat efortul și criticile

Parlamentul intenționează să revină asupra problemei securizării spațiului informațional, dar și asupra programului național pentru mass-media, susține Liliana Nicolaescu-Onofrei. Într-un interviu pentru Media Azi, președinta Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media a Parlamentului mai vorbește despre așteptările pe care le are față de noii membri ai Consiliului Audiovizualului și managementul Teleradio-Moldova. Tot ea explică motivele și necesitatea revenirii companiei sub control parlamentar. 

Media Azi: Doamnă Onofrei, se fac cinci luni de când „supravegheați” în Parlament domeniul media în calitate de șefă a comisiei de profil. S-au întâmplat câteva evenimente importante în această perioadă. Sunteți mulțumită de rapiditatea cu care se perindă lucrurile și de schimbările care s-au produs?

Liliana Nicolaescu-Onofrei: Trebuie să privim lucrurile un pic mai în profunzime decât ca în proverbele noastre clasice că graba strică treaba sau conform așteptărilor oamenilor ca toate să se întâmple peste noapte. Cred că anumite lucruri am fost nevoiți să le promovăm cu rapiditate, mai repede decât s-ar fi întâmplat într-un proces obișnuit de lucru în Parlament, dar din moment ce ne-am dat seama că este important să se întâmple schimbări, am acționat rapid. Alte lucruri se întâmplă mai încet, dar eu cred că este, totuși, important să ajungem pas cu pas la un proces de lucru legislativ normal pentru elaborarea inițiativelor, adică să avem suficient timp ca să discutăm pe larg un concept de inițiativă. Întâi de toate, bineînțeles, să consultăm anumite lucruri în fracțiune, cu colegii din comisie, cu reprezentanții societății civile, după care să înregistrăm inițiativele și să purcedem la procedura de implementare.
Pe de altă parte, un proces obișnuit ține foarte mult și de modul în care se inițiază propunerile. Da, avem și noi dreptul de inițiativă legislativă, dar propunerile mari și complexe care reglementează un anumit domeniu trebuie să vină în primul și în primul rând de la Guvern, pentru că atunci e mult mai clar, se avizează din prima, se consultă cu toate ministerele sau cu toate instituțiile interesate, se supun transparenței decizionale și se solicită participarea societății civile și a oricărui cetățean cu sugestii. Deci cred că asta trebuie să facem – să ajungem să lucrăm nu în sistem de pompierie, să stingem focare, dar concentrându-ne pe anumite priorități din fiecare din domeniile de care suntem responsabili.

DESPRE NOUA COMPONENȚĂ CA: „AȘTEPTĂRILE SUNT MARI”

Săptămâna trecută, Liliana Vițu-Esanu a devenit președinta Consiliului Audiovizualului, iar Aneta Gonța – vicepreședintă. Ce așteptări aveți de la noii membri CA?

În actuala componență a Consiliului Audiovizualului se regăsesc specialiști pe diverse domenii vizate de Codul serviciilor media audiovizuale. Sunt oameni foarte bine intenționați și eu cred că acest grup frumos de persoane va deveni cu adevărat o echipă care să pună în capul mesei interesul cetățenilor Republicii Moldova pe fiecare din aspectele acoperite de Cod și de Consiliul Audiovizualului în calitate de organ de reglementare. 
 
Evident că așteptările sunt mari pentru că acest organism – Consiliul Audiovizualului – este cel care trebuie să stea la straja bunei și corectei informări a cetățenilor. Din păcate, în componențele anterioare am văzut o subordonare clasică, în funcție de situație, față de politic. Or, noi ne dorim cu adevărat ca acești oameni să-și facă treaba și să nu accepte niciun fel de ingerință. Chiar dacă ne-am asumat din punct de vedere politic modificările în CSMA care a făcut posibilă și această schimbare și venirea unor specialiști foarte buni în Consiliu, noi vom insista să nu existe nicio ingerință și dumnealor să activeze cu adevărat în mod independent, urmând prevederile legale. Mai mult de atât, sperăm foarte mult că Consiliul va veni și cu anumite propuneri pentru că dumnealor, fiind în poziția să analizeze foarte bine situația din mass-media și audiovizual în special, pot să înțeleagă ce aspecte trebuie îmbunătățite. Ulterior, noi vom fi gata să le preluăm în calitate de inițiative legislative.

Cu referire la subordonare. Totuși, dumneavoastră admiteți că ar putea exista un risc sporit de docilitate a noii componențe a CA așa ca, la următorul raport anual de activitate, membrii să nu fie demiși de către actuala guvernare sau de către o altă majoritate parlamentară în vederea modificărilor care au fost operate în Cod?
 
Eu exclud orice docilitate. Împreună cu colegii din comisie am văzut toți membrii promovați în aceste funcții, la audierile pe care le-am organizat. CV-urile și prestația publică a acestor oameni spun foarte multe. Sunt persoane foarte bine cunoscute în domeniul în care au activat, iar prestația spune totul despre ei. Nu sunt oameni docili, sunt profesioniști și faptul că, în cadrul comisiei, și opoziția, și majoritatea am votat pentru ei, că a existat unanimitate de voturi și părerile au fost expres în favoarea anume a acestor candidați, spune multe. Și în Parlament a existat sprijin și din partea majorității, și din partea opoziției, în primul și în primul rând pentru că toți au văzut că aceștia sunt profesioniști. Deci oricât ai fi marcat de culoarea ta politică, nu poți să te faci de râs și să votezi împotrivă când este vorba de niște profesioniști și asta au făcut colegii noștri din opoziție și toți colegii mei.
 
În al doilea rând, în ceea ce privește asigurarea inamovibilității — pentru că asta a fost întrebarea multor colegi, inclusiv remarcile făcute de colegii din societatea civilă și de la Consiliul Europei — care ar fi venit să asigure independența și totala autonomie a CA, din punctul nostru de vedere, aceste lucruri trebuie combinate. Nu poate inamovibilitate să însemne și lipsa oricărei responsabilități.
 
De asemenea, eu cred că noi, în perioada imediat următoare, vom putea să venim cu elemente de îmbunătățire a cadrului legal, de exemplu atunci când vorbim de criterii de apreciere a activității și mai ales cele de apreciere a activității fiecăruia dintre membri, separat. Să existe criterii foarte clare în ce condiții și cum se pot întâmpla situații de demisie. Da, este un organ care ia decizii colective, dar da, există opinii și prestația fiecăruia, așa cum există opinii separate în cadrul curților de jurisprudență. În CA întotdeauna au existat și opinii separate, doar că foarte puține, din păcate. Atunci când se invocă faptul că „vine o altă guvernare și face ce vrea”, dacă noi vom pune criterii foarte clare, orice guvernare va trebui să le respecte.
 
Dacă tot ați amintit de critici. Noi am auzit în plenul Parlamentului argumentele dumneavoastră, inclusiv referitoare la audierea repetată a raportului de activitate al CA…
 
Apropo, a fost o afirmație greșită și eu regret că colegii din societatea civilă, cărora le-am semnalat acest lucru, au neglijat… Partea cu audierea raportului în Parlament nu a fost o a doua audiere pentru că legea prevede că raportul se audiază și se examinează în plen. Examinarea la comisie este o cutumă, un semn de bunăvoință, dar în plen el nu a fost audiat niciodată până la momentul în care am făcut-o noi. În plus, raportul pentru anul 2020 a ieșit din Consiliul Audiovizualului, a fost transmis Parlamentului, dar nu a fost înregistrat nici la Secretariat, nici la comisia noastră. Pur și simplu a fost pus pe masă și atât, pe când în procedură parlamentară el nu a intrat niciodată.

Cât de corectă vi se pare răspunderea colectivă în cazul demiterii membrilor CA, să fie dați afară toți odată fără a se lua în considerare perioada de mandat și deciziile luate?
 
Dumnealor au luat decizii împreună. Foarte rar s-a văzut să ia cineva o atitudine diferită. Foarte rar. Chiar în situații în care specialiștii din cadrul Consiliului Audiovizualului, nu membrii CA, ci specialiștii din direcții făceau rapoarte și recomandări foarte clare pentru anumite acțiuni pe care să le îndeplinească Consiliul – ele erau neglijate. Nu se luau în considerare nici rapoartele sau recomandările Direcției juridice, nici ale celei de licențiere. Asta s-a văzut.
 
Până acum, foști membri CA au invocat în repetate rânduri că nu au suficienți bani în buget, că tehnica lor este învechită, în special cea pentru monitorizare, că au salarii mici etc. Examinați eventuale soluții legislative pentru aceste probleme?
 
Într-adevăr, remarcile cu privire la lista dotărilor tehnice, softuri au răsunat și anterior. Au fost situații în care conducerea Consiliului spunea, atunci când era vorba de monitorizarea unor situații clare pentru toată lumea, a minciunilor și falsurilor promovate în cadrul campaniilor electorale: „Din păcate, noi nu putem – nu avem nici oameni, nici softuri”. În schimb, atunci când au fost introduse prevederi legale ce urmau să fie aplicate în interesul unor televiziuni controlate de anumite partide se spunea: „Da, asta am putea implementa. Noi asta am putea controla”. De aceea, cel mai corect —  și eu cred că membrii CA de la asta vor porni —  este să se facă o analiză foarte clară, un audit intern al capacităților, inclusiv pe partea de resurse umane, dotări tehnice, softuri.
 
Mă bucur că mai mulți parteneri de dezvoltare și-au exprimat deja disponibilitatea să ajute în cazul în care se identifică necesități foarte clare. E vorba și de partenerii de la Consiliul Europei, și cei de la Uniunea Europeană, și agenții de dezvoltare ale unor state precum Elveția. Sunt sigură că lucrurile se vor îmbunătăți, mai ales că bugetul întotdeauna va putea fi suplimentat în măsura în care vom avea creștere economică și vom putea face creșteri pe fiecare palier.
 
PRODUSELE MOLDOVA 1 „TREBUIE SĂ FIE ACCESIBILE NEPOȚILOR NOȘTRI”
 
Și la Teleradio-Moldova au intervenit mai multe schimbări. Noul director al televiziunii publice este Corneliu Durnescu. Mai devreme, Vlad Țurcanu a devenit director general al TRM.  Ambii au promis schimbări majore, produse calitative și nepărtinitoare. Domnul Țurcanu spunea despre „scoaterea din paragină materială a TRM”, iar domnul Durnescu a declarat că va livra primele rezultate în două săptămâni. Le împărtășiți entuziasmul?
 
Niciodată nu este ușor să faci schimbări majore acolo unde de foarte mulți ani s-a osificat o anumită stare a lucrurilor. Pe de altă parte, eu mă bucur că există entuziasm și, sincer vorbind, și în cadrul acestor numiri, și în cadrul audierilor membrilor Consiliului de supraveghere și dezvoltare (CSD) ne-am bucurat să vedem o participare foarte bună a unor oameni cunoscuți în domeniu, cu experiență, care au lucrat în televiziune și radio. Nu cred că va fi ușor, dar lucrurile trebuie să se schimbe pentru că Teleradio-Moldova, în calitate de furnizor public național de servicii media, ar trebui să fie un model, o televiziune și un radio vizionate și ascultate cu tare multă plăcere. Chiar una dintre membrele CSD îmi povestea cum și-a rugat copiii să urmărească Moldova 1 timp de o zi și să-și spună opinia. Din păcate, copiii nu au rezistat decât jumătate de oră. Mai mult n-au dorit. Deci e nevoie de abordări moderne. Valorile clasice sunt foarte necesare, dar trebuie oferite într-un format accesibil mai multor generații, nu doar celei a părinților noștri sau generației mele, dar și nepoților noștri. Din punctul acesta de vedere, provocările sunt foarte mari. Colegii din CSD și directorul general trebuie la fel să pornească de la un audit inițial, pentru că știm foarte bine care este situația la vedere, infrastructura, calitatea emisiunilor. Să nu mai vorbim de calitatea limbii române folosite.
 
Un buget de 135-140 de milioane de lei este unul foarte serios. Și atunci când vorbim de eficiența utilizării acestor fonduri – eu am avut ocazia să merg în calitate de invitată la emisiuni, la radio și să-mi dau seama că pe un întreg coridor există un singur studio, de exemplu, sau două studio-uri alăturate și o sală unde invitații așteaptă să fie trecuți în studio sau un etaj ocupat doar de o persoană și doar de un cabinet și în rest nimic. Sunt lucruri care trebuie neapărat analizate și făcute propuneri, luate decizii foarte clare. Evident, nu putem să le cerem noilor decidenți de acolo ca, în câteva luni, să apară din senin o clădire modernă. E nevoie de timp. Pe de altă parte, fiind vorba de mandate de conducere de șase ani pentru CSD și de șapte ani pentru directorul general și echipa sa, eu zic să nu ne închistăm în sindromul drobului de sare, dar să visăm, de ce nu? Dacă peste șapte vom avea o televiziune modernă, începând de la infrastructură și terminând cu conținutul programelor, atunci am putea zice că a fost o schimbare care a meritat tot efortul și toate criticile.

„ACTIVITATEA POLITICĂ NU TREBUIE SĂ PUNĂ CRUCE PE O PERSOANĂ”
 
În programul electoral al PAS pentru ultimul scrutin, printre acțiunile prioritare se numără „asigurarea independenței totale față de guvernare a Companiei Publice Teleradio-Moldova și luarea măsurilor care să excludă subordonarea politică a acesteia”. Pe de altă parte, atunci când a fost numită noua componență a CSD, în presă au apărut imediat știri despre Arcadie Gherasim, președintele Consiliului, care o perioadă a fost redactor-șef al ziarului de partid al PAS. Imediat au apărut întrebări legate de independența conducerii CSD față de guvernare. În ce măsură a fost respectat acest principiu?
 
Legislația spune foarte clar că, în momentul în care cineva este numit în una din aceste funcții, renunță la orice calitate de membru de partid. Mai sunt și alte incompatibilități pe care persoanele trebuie să le lichideze. Domnul Gherasim, a renunțat la calitatea de membru de partid și pot să vă spun cu toată sinceritatea și toată responsabilitatea: dumnealui nimeni nu poate să-i indice ce și cum să facă. El poate să discute în mod controversat, poate să nu fie de acord și, atunci când are argumente suficiente, întotdeauna este capabil să-și impună părerea. O activitate politică nu trebuie să pună cruce pe o persoană. Trebuie să faci în așa fel încât toată lumea să-ți recunoască meritele profesionale și să nu le pună sub semnul întrebării. Din punctul acesta de vedere, consider că nu există semne de întrebare nici în cazul domnului Gherasim, nici în cazul domnului Țurcanu, care tot a fost activ din punct de vedere politic, dar ambii au demonstrat că profesionalismul contează orice ai fi – politician sau ba.
 
Am fost la Teleradio-Moldova să facem prezentările de rigoare, împreună cu vicepreședinții comisiei, și am spus foarte clar: „Noi nu vom veni aici decât dacă ne invitați la emisiuni sau cu alte ocazii”. Le-am și recomandat, în cazul în care se găsește cumva vreun politician care să îndrăznească să pună mâna pe telefon și să solicite nu știu ce chestii, să semnaleze public.
 
Doamnă Onofrei, au existat mai multe critici și cu privire la revenirea TRM sub control parlamentar. Pe de o parte și CNA a venit cu aviz negativ, și Direcția juridică a Parlamentului s-a expus critic. Și Uniunea Europeană de Radiodifuziune a publicat acea scrisoare…
 
Da, și eu am anumite dubii, dacă scrisoarea nu a fost redactată de fapt la rugămintea cuiva de aici.
 
Dumneavoastră ați văzut acea scrisoare? Ați discutat-o în comisie?
 
Nu, pentru că acea scrisoare a parvenit exact în ajunul ședinței noastre de plen. Eu cred că, dacă scrisoarea era intenționată de multă vreme, de când se știa ce acțiuni întreprindem, ar fi parvenit mai demult. Eu am văzut ce scrie în ea. Dumnealor nici nu erau informați despre  tot ce s-a întâmplat, cu privire la procese.

REVENIREA TRM SUB CONTROL PARLAMENTAR
 
Revenind la celelalte avize negative, pe de o parte, iar pe de altă parte, la reacțiile mai multor exponenți ai societății civile privind graba cu care a fost promovată inițiativa, lipsa consultărilor publice inițiale etc. Până la urmă, credeți Dvs că trecerea sub control parlamentar a TRM a fost totuși grăbită, negândită până la capăt, așa ca să se țină cont de toate riscurile?
 
Îmi permit să subliniez repetat că totul depinde de oameni, de bunul simț, de buna intenție. În plus, toată lumea a văzut,  cum s-au aplicat modalitățile de lucru anterior, în cazul CA și în cazul selectării membrilor acestuia, dar și ce a însemnat, de fapt, ca Consiliul Audiovizualului să fie folosit pentru desemnarea ca și cum prin concurs a membrilor CSD. Pentru că eu am văzut procedural toate procesele care s-au întâmplat în Parlament, am văzut ce a însemnat selectarea ca și cum prin concurs a două persoane delegate de Președinție, două persoane delegate de Guvern și așa mai departe. Mimări de concurs de felul acesta, la care se făcea referință și în avizele respective. Pentru mine aceste referințe nu sunt un argument pentru că ce s-a întâmplat în momentul în care CA a devenit un instrument foarte bun în mâinile unui partid, iar după aceea în mâinile altui partid? Foștii președinți ai Consiliului, știm foarte bine care au fost liniile de subordonare și în ce manieră.
 
De aceea nu înțeleg de ce să nu fie posibilă revenirea sub control parlamentar a Teleradio-Moldova, ca unul din cei doi furnizori naționali. Pentru că cineva a încercat să găsească subterfugii cum să execute controlul fără ca să fie implicat Parlamentul? S-au mai încercat lucruri de acest fel și mai înainte și tot de către un partid aflat la guvernare. În momentul în care statutul viceminiștrilor sau, în prezent, a secretarilor de stat, a fost schimbat și din persoane de demnitate publică au devenit funcționari publici. Și au fost făcute concursuri și oamenii care au fost secretari de stat sau viceminiștri anterior, fiind membri de partid și vicepreședinți de partide, și-au lăsat calitatea de membru de partid și au devenit funcționari publici – secretari de stat rămași în ministere pentru ca Plahotniuc [Vlad Plahotniuc, fost președinte al Partidului Democrat], din afară, să poată controla oricând și orice.
 
Mecanisme de felul acesta oricând au putut fi folosite, inclusiv, din punctul meu de vedere, CA, în momentul în care a fost foarte bine controlat, a devenit mecanismul de rezolvare a oricăror controale asupra Teleradio-Moldova.
 
Dumneavoastră spuneți că totul se rezumă la oameni, dar noi înțelegem foarte bine că acești oameni pot fi din nou demiși, foarte simplu, bunăoară de o nouă guvernare care să facă uz de modificările legislative.
 
Dacă cetățenii vor alege o asemenea nouă guvernare, atunci să mă scuzați…
 
Dar noi încercăm să gândim pe termen lung.
 
Înțeleg, doar că dumneavoastră încercați să gândiți în aceeași filosofie a drobului de sare. Noi nu facem asta pentru că, dacă o să fie așa, atunci drobul de sare o să omoare copilul care încă nu s-a născut. Din punctul meu de vedere, așa cum vă spuneam, noi vom lucra și vom consulta și colegii din Consiliul Audiovizualului – acolo sunt și juriști, și ziariști cu experiență -, vom coopera privind ceea ce s-a făcut până acum, vom opera anumite modificări care să asigure o claritate foarte bună despre cum și în ce condiții poate interveni demisia unui membru al Consiliului. Și despre asta s-a zis și în presă. Eu sunt foarte sigură că membrii CA deja ar putea să aibă niște propuneri pentru noi și asta nu ca să-și securizeze fotoliile, pentru că eu nu cred că vreunul dintre ei a venit acolo pentru că l-a interesat fotoliul. Și nici salariul. Dimpotrivă, fiecare dintre ei este interesat să se manifeste și să demonstreze că acolo se pot face lucrurile mult mai bine atunci când sunt profesioniști.
 
În luna noiembrie, Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat un studiu ce are în vizor hotărârea CEDO pe cazul Manole și alții contra Moldovei, când statul nostru a fost condamnat pentru cenzura de la TRM, iar televiziunea publică se afla sub control parlamentar. Analiza arată că încetarea supravegherii acestei cauze, așa cum cere Guvernul nostru în prezent, este prematură tocmai în contextul recentelor modificări legislative. Care este replica Dvs?
 
Dacă să ne referim la cazul Manole, în opinia mea el nu poate fi raportat direct la situația din prezent, la numirile de la Consiliului Audiovizualului sau TRM, pentru că el se referă la aspecte ce țineau de libertatea presei, de ingerințe cu exemple concrete. Faptul că se insistă pe păstrarea unei monitorizări serioase, după mine, este foarte bine. Noi suntem interesați. E important să se monitorizeze foarte serios, să demonstrăm împreună că nicio ingerință nu poate fi acceptată.
 
Ceea ce voiam să accentuez eu este că nu trebuie făcută vreo legătură dintre numele doamnei Manole [Larisa Manole, ex-membră CA, n.r.] și cazul în sine și situația actuală de la Consiliul Audiovizualului, așa cum au invocat unii. Dar partea de monitorizare este importantă și, dacă se consideră necesar să fie păstrată în continuare, perfect! Și este bine să ne îngrijim și noi, din punct de vedere al obligațiunilor parlamentarilor și a controlului parlamentar, dar și instituțiile, respectiv, în special CA și CSD TRM, ca toate reglementările actuale să fie într-adevăr reale.

Pentru că este incorect să vorbești despre ingerință numai când este vorba despre parlamentari sau despre putere, despre intervenția cuiva în politica editorială și să nu vorbești despre televiziuni total controlate de reprezentanți ai anumitor partide. Noi avem exemple câte vreți. Este total greșit să treci cu vederea ce fac aceste televiziuni, ce se întâmplă acolo și din punct de vedere al prezentării informației, și din punct de vedere al lipsei de obiectivitate, al lipsei pluralismului de opinii. Surse diferite cu aceeași opinie, scrise în același cabinet? Să mă iertați! Este greșit să se neglijeze ce se întâmplă atunci când este vorba de spălare de creier, de propagandă. Și nu doar externă, cum este obișnuită lumea să zică când e vorba de propagandă. Nu, noi avem suficientă propagandă internă, care a făcut foarte mult rău situației noastre ca cetățeni, în special despre criza Covid, criza gazelor. Există cei care încă nu știu – și probabil că niciodată nu vor ști – să se implice într-o luptă politică în mod corect, dar vor încerca să folosească tot felul de subterfugii, inclusiv spălare de creier și propagandă prin intermediul televiziunilor controlate.

LUPTA CU DEZINFORMAREA, PE AGENDA PARLAMENTARILOR
 
Care sunt intențiile actualei guvernări în contracararea propagandei? Pe de o parte, la sfârșitul lunii octombrie, Virgiliu Pâslariuc declara că CSMA ar putea fi completat cu noțiuni precum fake news, propagandă, dezinformare. Pe de altă parte, mai devreme, la Parlament au fost organizate dezbateri privind identificarea mecanismelor de contracarare a infracțiunilor de răspândire a informațiilor false în media. La ce etapă sunt lucrurile?
 
Direcția informațional-analitică a Parlamentului ne-a pus la dispoziție rapoarte cu privire la experiențele internaționale, ce s-a făcut în țările europene și în alte state pe aceste domenii. Pentru că noțiunea de propagandă nu există nicăieri în legislațiile de domeniu ale altor țări. E greu să o definești pentru că ea nu are doar un sens negativ, există și alte aspecte. Există situația foarte complexă atunci când e vorba de contracararea falsurilor pe sectoare nereglementate – Internet, rețele sociale. Încă nu am ajuns la acel nivel de autoreglementare așa cum este în Uniunea Europeană. Eu m-aș bucura dacă și noi am putea avea un Cod al bunelor practici pe care toți furnizorii de servicii media sau difuzorii să-l semneze, dar vă dați seama că încă nu suntem la un astfel de nivel de conștientizare.

De aceea noi, imediat ce vom reveni din scurta vacanță interparlamentară, vom avea consultări publice pe mai multe aspecte, inclusiv pe ceea ce s-a chemat „legea antipropagandă”. S-a comentat foarte mult prin 2017-2018 în interesului cui, al căror televiziuni și pentru ce se face și poate care ar fi modalitățile mai bune, mai corecte, cum ar trebui să fie structurate aceste amendamente. Ele au fost scoase de către colegii noștri socialiști în 2020, iar în loc s-au pus niște chestii absolut neînțelese, emisiuni militare și nu știu de care. Lucrurile acestea trebuie excluse totalmente. Trebuie analizat foarte clar din punctul de vedere al asigurării securității spațiului nostru informațional, dar și corelării foarte clare cu ceea ce înseamnă dreptul la opinie și dreptul la libera exprimare. Nu este un lucru ușor, de aceea vom avea mult mai multe discuții și consultări publice pentru ca să putem să structurăm niște prevederi foarte clare în baza cărora Consiliul Audiovizualului să poată acționa, să contracareze și să prevină asemenea derapaje.

Mai exact, în prezent, nu există niciun draft de proiect?

Nu, pentru că nu vrem să revenim la cum a fost amendamentul cutare, cum s-a modificat. Vrem să pornim de la discuția de principiu, pentru că este un pic mai mult decât o simplă prevedere în lege. Și aici, din punctul meu de vedere, vom putea beneficia și de opinia colegilor din societatea civilă, pentru că mai multe studii în ultima perioadă au fost publicate și cu privire la fake news, și cu privire la manipulare, și la propagandă, și iarăși o serie de recomandări care au fost făcute pe parcursul monitorizării de către societatea civilă a campaniilor electorale sau a celor care țin de criza energetică, criza Covid. Toate aceste lucruri vor putea fi folosite de către colegii mei din comisie pentru ca să venim cu niște propuneri legislative care chiar să aibă impact și eficiență.

Ce alte priorități pe domeniul media sunt acum în vizorul deputaților?

Mai este un proiect important la care trebuie să revenim acum, dacă tot am încheiat procedurile care țin de CA și TRM. Este vorba de Programul național pentru dezvoltarea mass-media și Planul de acțiuni.

Sunt documente de politici publice elaborate cu participarea societății civile. Colegii de la Asociația Presei Independente ne-au transmis programul și planul de acțiuni și ar urma să continuăm conform procedurei legislative. Ministerul Justiției, de asemenea, și-a exprimat acordul pe partea de examinare și aprobare a acestor documente. Un lucru important în acest caz ține de costuri și am avea nevoie, chiar când ne întoarcem din vacanță, de o consultare expresă cu Ministerul Finanțelor ca să vedem exact ce înseamnă asta, fiindcă orice plan de dezvoltare și plan de acțiuni implică niște costuri. În momentul acesta, ele nu sunt estimate.

În viziunea dumneavoastră, trebuie statul să se implice în susținerea presei? Și dacă da, atunci care ar fi niște modalități optime mai ales în cazul presei locală, a celei scrise etc.

Eu cred că trebuie găsite modalități de sprijin, dar care să nu-i pună pe ziariști în situații de riscuri de obediență. E greu să vă zic cum ar trebui să arate lucrurile. Nu am reușit deocamdată să parcurg în profunzime programul național și planul de acțiuni propuse, dar sper că acolo sunt niște lucruri foarte clare pe acest palier. Ar trebui gândite niște mecanisme de susținere, dar care să nu fie percepute drept o chestie de gratuitate. Atunci când este vorba de programe și lucruri care țin cu adevărat de interesul public – presa locală, televiziunile locale sunt puținele care au rămas, dar singurele care pot să asigure transparența activității autorităților publice locale – la lucruri la care presa locală poate să contribuie prin găsirea sau reflectarea acelor bune practici, bune experiențe, probleme la nivel local, atunci trebuie găsită o modalitate de sprijin, pentru că ar fi păcat ca investițiile donatorilor să rămână în paragină și să nu poată fi folosite. Acum nu pot să vă ofer un răspuns exhaustiv. O să discutăm împreună cu colegii din Parlament și din societatea civilă și vom reveni la subiect.