Indicele privind Situația Presei în 2024: legislație aplicată defectuos, sporirea atacurilor și criză de personal
Mass-media din Republica Moldova rămâne a fi marcată de probleme grave, pentru al treilea an consecutiv, arată Indicele privind Situația Presei din Republica Moldova (ISPM), document lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și care evaluează anual starea lucrurilor în acest domeniu. Indicele, cu o valoare numerică de 31,6 puncte în 2024, sugerează că mass-media mai are de parcurs aproape jumătate de cale până a ajunge la treapta de calificare ce ar corespunde unei situații bune (50–60 puncte).
ISPM evaluează situația mass-media din perspectiva a șapte aspecte-cheie: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului; securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor. În niciunul dintre ele nu s-au înregistrat îmbunătățiri. Dimpotrivă, lucrurile s-au înrăutățit în majoritatea cazurilor.
Între altele, autorii constată mai multe lacune legislative legate de reglementarea presei digitale și a domeniului online. Totodată, ajustarea cadrului normativ la cel comunitar a evoluat minor, iar eficiența aplicării lui în practica reală rămâne redusă în continuare. Din perspectivă politică se atrage atenția asupra amplificării polarizării în societate, tensiunilor politice și acțiunilor coordonate de dezinformare, toate având un impact negativ asupra activității presei. Starea economiei naționale, dar și capacitățile manageriale reduse ale majorității redacțiilor în a gestiona presa ca afacere afectează, în continuare, suficiența financiară și independența editorială a mass-mediei.
Rămân acute și problemele ce țin de profesionalizarea mass-mediei: programe educaționale neadaptate la realitățile pieței muncii, resurse umane insuficiente și salariile mici din mediul academic, care descurajează implicarea jurnaliștilor practicieni în procesul didactic. Documentul mai semnalează că implementarea normelor etice în redacții rămâne deficitară, iar Consiliul de Presă necesită reforme pentru a-și crește eficiența.
Deși există diversitate media, aceasta nu asigură un pluralism veritabil, iar presa regională și de nișă rămân slab reprezentate. Nivelul de securitate a jurnaliștilor și redacțiilor în 2024 a rămas aproape identic cu cel de anul trecut. În perioada de referință nu au fost raportate cazuri grave de agresiune în raport cu mass-media, potrivit evaluatorilor. Totuși, tentativele autorităților de reglementare abuzivă a activității mass-media, campaniile de hărțuire online și atacuri verbale din partea politicienilor, mai ales în context electoral, au afectat negativ condițiile de securitate a presei.
Documentul este elaborat pentru al nouălea an consecutiv și oferă un diagnostic al presei în ansamblu, specificând problemele, dar și evoluțiile-cheie din sectorul media al Republicii Moldova. Edițiile anterioare ale ISPM pot fi consultate aici.
