Indicele Libertății Presei 2025: Moldova a pierdut patru poziții, ocupând locul 35. Fragilitatea economică, o amenințare majoră în întreaga lume

Republica Moldova s-a clasat pe locul 35 din 180 în Indicele mondial al Libertății Presei pentru 2025, făcut public de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Țara noastră, situată acum între Armenia și Costa Rica, pierde patru poziții față de anul trecut, când s-a situat pe locul 31, cu o stare a presei catalogată drept „satisfăcătoare”. Cu toate că a regresat în top, Republica Moldova se află mult mai sus în clasament decât România (locul 55), Ucraina (locul 62), SUA (locul 57) și Rusia (locul 171). Topul țărilor cu cea mai liberă presă e deschis, ca și în anii precedenți, de Norvegia, urmată de Estonia și Țările de Jos. 

SITUAȚIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Cu referire la țara noastră, RSF menține în mare parte concluzii similare celor de anul trecut. „Mass-media din Moldova este polarizată între tabăra pro-rusă și cea pro-occidentală, dar controlul exercitat de oligarhi și liderii politici asupra pozițiilor editoriale a scăzut în comparație cu anii precedenți”, potrivit autorilor. 

Experții notează între altele despre influența lui Ilan Șor asupra peisajului mediatic, mediul economic dificil, accesul la informații îngrădit uneori. Tot ei remarcă faptul că instituțiile media deținute de politicieni urmează agenda partidelor lor politice. În plus, în timp ce unele redacții îndrăznesc să abordeze subiecte care pun autoritățile într-o situație incomodă, multe se limitează la a urma agenda autorităților centrale. De asemenea, „măsurile luate de Consiliul Audiovizual au înăsprit controlul asupra dezinformării și discursului instigator la ură și au descurajat mijloacele de informare în masă care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia”.

Iar cu privire la securitatea presei, „jurnaliștii pot fi ținta insultelor și intimidării din partea politicienilor. Susținătorii acestora recurg uneori la hărțuire cibernetică împotriva reporterilor considerați ostili ideilor lor. Accesul jurnaliștilor în Transnistria este supus unei acreditări speciale”. 

SITUAȚIA ÎN LUME

Libertatea presei din întreaga lume este amenințată în special de presiunile economice, chiar dacă atacurile fizice sunt cele mai vizibile, arată Reporteri fără Frontiere. Organizația susține că indicatorul economic se află acum la un nivel critic fără precedent, continuând să scadă și în 2025. Drept urmare, situația globală a libertății presei este clasificată pentru prima dată în istoria Indicelui ca fiind „dificilă”. O mare parte din această situație se datorează concentrării proprietății, presiunii exercitate de agenții de publicitate și finanțatori, precum și ajutorului public limitat, inexistent sau alocat în mod opac. 

RSF constată că instituțiile media se închid din cauza dificultăților economice în aproape o treime din țările lumii. Este cazul Statelor Unite (locul 57, în scădere cu două locuri), Tunisiei (locul 129, în scădere cu 11 locuri) și Argentinei (locul 87, în scădere cu 21 de locuri). Situația din Palestina (locul 163) este „dezastruoasă”. În Gaza, armata israeliană a distrus redacții, a ucis aproape 200 de jurnaliști și a impus un blocaj total asupra fâșiei de peste 18 luni.

„O HARTĂ DIN CE ÎN CE MAI ROȘIE”

În 42 de țări – care adăpostesc peste jumătate din populația mondială (56,7%) – situația este clasificată drept „foarte gravă”. În aceste zone, libertatea presei este complet absentă, iar practicarea jurnalismului este deosebit de periculoasă, fiind vorba în special de Palestina, de mai multe țări africane — Uganda (locul 143), Etiopia (locul 145) și Rwanda (locul 146) —, Hong Kong (locul 140) și China (locul 178, în scădere cu 6 locuri), care s-a alăturat celor trei țări ce încheie clasamentul, împreună cu Coreea de Nord (locul 179) și Eritreea (locul 180).

În Statele Unite, unde indicatorul economic a scăzut cu peste 14 puncte în doi ani, al doilea mandat al președintelui Donald Trump a adus o deteriorare îngrijorătoare a libertății presei. Vaste regiuni se transformă în deșerturi informaționale. Jurnalismul local este cel mai afectat de recesiunea economică: peste 60% dintre jurnaliștii și experții media chestionați de RSF sunt de acord că „este dificil să câștigi un salariu decent ca jurnalist”. 

Oprirea finanțării Agenției SUA pentru Media Globală (USAGM) a afectat mai multe redacții și, ca urmare, peste 400 de milioane de cetățeni din întreaga lume au fost brusc privați de accesul la informații fiabile. În mod similar, înghețarea finanțării Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a oprit ajutorul american internațional, aruncând sute de instituții de presă într-o stare critică de instabilitate economică și forțând unele dintre ele să se închidă, în special în Ucraina (locul 62). Aici, unde invazia rusă a făcut ca accesul la informații fiabile să fie mai important ca niciodată, aproximativ 90% dintre redacții supraviețuiau datorită subvențiilor provenite în principal din SUA.

Europa continuă să ocupe primul loc în clasamentul regional, dar este din ce în ce mai divizată, susține RSF. Europa de Est și Asia Centrală, unde persistă o influență crescândă a propagandei rusești, a înregistrat cea mai puternică scădere globală, în timp ce zona Uniunii Europene (UE) și Balcanilor are cel mai mare scor global, iar decalajul față de restul lumii continuă să crească. Cu toate acestea, chiar și zona UE-Balcani este afectată de criza economică din mass-media. În plus, punerea în aplicare a Legii europene privind libertatea mass-media este încă în așteptare.

Situația se agravează în Portugalia (locul 8), Croația (locul 60) și Kosovo (locul 99). Norvegia (primul  loc) rămâne singura țară din lume care beneficiază de o evaluare „bună” pentru toți cei cinci indicatori ai indicelui, pentru al nouălea an consecutiv. Estonia (locul 2) a urcat pe locul al doilea, urmată îndeaproape de Țările de Jos (locul 3), care a depășit Suedia (locul 4) în topul mondial.