Indicele Accesului la Informație 2024: lipsa transparenței achizițiilor și salariilor din sectorul public persistă
Intrarea în vigoare a noii Legi privind accesul la informații de interes public, la începutul acestui an, a contribuit considerabil la îmbunătățirea accesului la informații. În pofida acestui fapt, obținerea informațiilor despre achizițiile publice și salariile funcționarilor sau demnitarilor reprezintă în continuare o provocare, iar gradul de transparență la nivel raional, în comparație cu cea a autorităților centrale, este mai scăzut, semnalează Indicele Accesului la Informație 2024. Documentul a fost făcut public la Chișinău săptămâna trecută, în cadrul Forumului Mass-Media.
„Putem să lăudăm progresul înregistrat, dar mai este mult de lucru. Există cel puțin trei provocări: în primul rând, să eliminăm lacunele ce țin de legislația specială. Sunt multe regimuri speciale privind accesul la informații: legile cu privire la secretul de stat, secretul bancar sau secretul comercial etc. Aceste legi ar trebui să fie revizuite, ca să nu limiteze transparența”, consideră unul dintre autorii Indicelui, Dawid Szescilo, profesor asistent la Facultatea de Drept și Administrare a Universității din Varșovia.
Studiul măsoară trei indicatori: gradul de conformitate al cadrului legislativ cu standardele internaționale minime de transparență; seturile de date disponibile pe site-urile guvernamentale, identificând, astfel, gradul de transparență proactivă a instituțiilor publice; măsura în care entitățile publice răspund la solicitările de informații.
În cadrul acestui exercițiu, autorii studiului au analizat informațiile publicate pe site-urile a 73 de instituții din sectorul public. Deși există un progres semnificativ la capitolul publicării datelor, față de anul 2023, rezultatele monitorizării arată că există în continuare deficiențe și probleme în asigurarea unui grad înalt de transparență. Cele mai slabe rezultate sunt atinse de autoritățile raionale. Cel mai des lipsesc informațiile despre rezultatele achizițiilor publice finalizate și în curs de desfășurare, dar și despre salariile celor din fotoliile de conducere ale instituțiilor.
„În cazul informațiilor salariale este important să se rețină că noua lege a setat niște standarde progresive pentru transparența salariilor, cu prevederi explicite că accesul la informații privind salariile angajaților din sectorul public nu poate fi restricționat. Vedem cum funcționează în Estonia, unde pe site-urile instituțiilor sunt listele tuturor angajaților și fiecare salariu în parte, nu doar ale conducerii”, a explicat Dawid Szescilo.
În timpul prezentării datelor Indicelui, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a anunțat că platformele web ale ministerelor urmează a fi modificate pentru a elimina discrepanțele. „Vom avea o platformă uniformizată pentru ministere și agenții, care va conține aceste date proactive, inclusiv conform criteriilor pe care le-ați enunțat”, a menționat Daniel Vodă.
Totodată, pentru a verifica respectarea legislației privind accesul la informațiile de interes public, autorii raportului au expediat solicitări către 73 de entități publice. Peste o treime dintre acestea au răspuns, însă doar una din trei întreprinderi de stat, de la care s-au solicitat informații de interes public, a oferit răspunsuri detaliate la întrebările experților.
„Ne îngrijorează mult că conștientizarea prevederilor noii legi, chiar și în cadrul instituțiilor importante centrale, este problematică. De exemplu, sunt instituții publice centrale care au refuzat să ofere informații despre salariile conducerii, invocând prevederile și principiile de confidențialitate a salariilor din Codul muncii. Au ignorat complet Legea privind accesul la informații de interes public. Nu poți să refuzi accesul la informații salariale invocând Codul muncii și să ignori legislația privind accesul la informație. Această problemă persistă totuși. Poate amploarea descrește, dar totuși rămâne o problemă”, a mai constatat Dawid Szescilo.
Indicele Accesului la Informație 2024 este la cea de-a patra ediție și presupune măsurarea transparenței instituțiilor publice din Republica Moldova atunci când este vorba despre prezentarea și accesul la informații de interes public.
