How to. Cum reflectăm situația refugiaților în mass-media
Abordarea în presă a problemelor refugiaților și intervievarea supraviețuitorilor unor traume, precum și altor grupuri vulnerabile poate fi, pe de o parte, o provocare pentru mass-media, iar pe de altă parte, o primă experiență de interacțiune a acestor persoane cu jurnaliștii. Pentru a fi evita eventuale greșeli în abordarea unor astfel de subiecte și pentru a respecta drepturile persoanelor vizate, Internews și Centrul pentru Jurnalism Independent a oferit mai multe recomandări jurnaliștilor care intervievează refugiați sau voluntari.
Bunăoară, specialiștii recomandă ca, în cazul în care vizitați în calitate de jurnaliști un centru de adăpostire a refugiaților sau alte entități ce oferă servicii destinate acestora, să vă prezentați administratorului instituției înainte de a începe documentarea materialului. Printre informațiile pe care jurnaliștii ar putea să le ofere se numără datele de contact, denumirea organizației pe care o reprezintă și numele. Potrivit experților, acest lucru este important în contextul în care unii oameni ar putea pretinde că reprezentanții mass-media exploatează persoanele vulnerabile.
Printre altele se mai spune că, ajungând la centre de adăpostire, jurnaliștii ar trebui să trateze astfel de locații ca pe o casă a refugiaților care au fugit din țara lor din cauza războiului. De asemenea, se menționează că este important ca fiecare refugiat să se simtă în siguranță și să aibă suficientă intimitate. De exemplu, nu se recomandă filmarea sau fotografierea protagoniștilor în spațiile private și prevăzute pentru dormit.
În cazul interviurilor dificile se recomandă ca jurnaliștii să se documenteze cu privire la traume înainte de a intervieva persoane care au trecut prin astfel de situații.
Lista completă a recomandărilor o puteți găsi în document:
