How to: Ce trebuie să știe un jurnalist care reflectă un conflict armat?
Conflictul armat din Estul Ucrainei, în care și-au pierdut viața mai mulți jurnaliști, a demonstrat că nu întotdeauna aceștia au avut pregătirea necesară pentru a relata astfel de evenimente. Fotojurnalistul Arturas Morozovas din Lituania, care a vizitat recent Chișinăul, pentru a prezenta expoziția de fotografii „Atât timp cât suntem pe roșu”, dedicată refugiaților politici ruși, vine cu câteva recomandări inspirate din propria sa experiență. Fotojurnalistul a reflectat atât conflictul ruso-ucrainean, cât și altele, din zone, precum Palestina, Israel, Cecenia și Țhivali.
1. Studiați conflictul armat, dar și obiceiurile locale
În primul rând, este important să vă faceți faci tema de acasă, să știți unde mergeți, în ce situații vă puteți pomeni. Studiați conflictul pe care vreți să-l reflectați, dar și obiceiurile și tradițiile localnicilor. Pentru mine, ca și pentru un jurnalist din Lituania, a fost un pic mai ușor să lucrez în Ucraina, comparativ cu un jurnalist din SUA, de exemplu. În schimb, mi-a fost mai greu în Palestina, pentru că nu cunoșteam obiceiurile locale. Dar acestea nu sunt lucruri de neglijat.
Observ că unii jurnaliști tineri, care vor să reflecte vreun conflict, încep să studieze armele explozive, minele, tipurile de bombe. Toate aceste cunoștințe contează, desigur, dar mai importantă este inteligența emoțională, capacitatea de a te adapta la niște condiții care se schimbă din mers.
2. Învățați să vă acordați primul ajutor
În al doilea rând, este necesar să aveți grijă de voi și de viața voastră, iar în caz de necesitate – să puteți să va acordați singuri primul ajutor. Gândiți-va timp ce veți întreprinde dacă, de exemplu, veți fi luat prizonier, cum veți acționa. Va trebui să vă anunțați prietenii, să le dați detalii cât mai exacte despre unde va aflați, ce persoane vă înconjoară, etc.
În al treilea rând, este important să vă aflați în compania soldaților în care aveți încredere. Contactele cu ei vă vor fi de mare folos. Trebuie să observați cum se comportă aceștia, cum interacționează între ei.
În activitatea mea de jurnalist, totul s-a schimbat în momentul în care am început să lucrez cu soldați experimentați. În mine aveau încredere câțiva soldați cu care am lucrat la bucătărie. Le-am spus că sunt jurnalist și că îi voi ajuta. Și deja în a treia, a patra zi, când a apărut o anumită încredere între noi, am putut să fac fotografii. Am început să retrăim anumite momente împreună și chiar am devenit prieteni – prietenia apare rapid în asemenea situații, doar că jurnalistul trebuie să respecte o oarecare distanță, necesară pentru obiectivitatea lui.
3. Contactați cu soldații
4. Pregăti-vă să lucrați în condiții de stres
În asemenea circumstanțe, foarte repede am înțeles că frica este necesară, pentru că te face vigilent și este ceva normal. Eu m-am testat în cadrul conflictelor pe care le-am reflectat prin imagini fotografie și m-am convins că pot să lucrez în condiții de stres permanent, când în jur auzeam doar explozii și împușcături. Ca fotograf, am simțit că frica mă ajută să mă comport logic.