Guvernul solicită Consiliului Europei să înceteze supravegherea executării hotărârilor CEDO în grupul de cauze Flux (nr.2) contra Moldovei

Guvernul Republicii Moldova a expediat Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, pe 23 septembrie, un raport de acțiuni pe grupul de cauze Flux (nr. 2) c. Republicii Moldova. Potrivit documentului semnat de Agentul guvernamental la C(t)EDO, Dumitru Obada, statul nostru a executat hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului pe grupul respectiv de cauze, fapt pentru care invită Comitetul de Miniștri să întrerupă procesul de supraveghere. 

Grupul de cauze Flux (2) include mai multe dosare examinate de Curtea de la Strasbourg și hotărâri emise în perioada  2007 –  2010 (Flux 2,  3,  4, 5, 7; Flux și Samson; Țara și Poiată; Timpul Info-Magazin și Anghel), precum și Asociația Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială din Moldova și Sanduța c. Republicii Moldova (2021). 

Toate se referă la ingerințe nejustificate în libertatea de exprimare a unor ziare și jurnaliști, ca urmare a hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele naționale între anii 2001-2004 și în 2018. Prin deciziile acestora, publicațiile și reprezentanții mass-media au fost declarați responsabili pentru defăimare în cadrul unor proceduri civile, fiind obligați să plătească despăgubiri și să prezinte scuze pentru că au publicat articole de interes public despre presupuse abuzuri ale unor funcționari de rang înalt. Curtea a calificat condamnările respective drept încălcări ale articolului 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care vizează libertatea de exprimare.

Pe lângă măsurile individuale, care se referă la plata satisfacției echitabile, raportul de acțiuni enumeră un șir de măsuri luate de Republica Moldova cu scopul de a înlătura lacunele din activitatea justiției și de a asigura respectarea prevederilor Convenției expuse în articolul 10. 

Între altele, în document se afirmă că în grupul de cauze Flux (2) au fost redeschise unele proceduri interne. Astfel, la cererea reclamanților, anumite decizii luate anterior de către instanțele naționale au fost revizuite sau chiar anulate după ce au fost examinate de C(t)EDO. Iar în cauza recentă, în care este vizată redacția RISE, „redeschiderea procedurilor interne a avut loc înainte de pronunțarea hotărârii Curții, la inițiativa Agentului guvernamental”.

Printre modificările legislative, agentul guvernamental face trimitere la Legea cu privire la libertatea de exprimare, votată în 2010, care stipulează că „nimeni nu poate interzice sau împiedica mass-media să difuzeze informații de interes public”. Se menționează că aceeași lege admite un anumit grad de exagerare din partea mass-media, sau chiar de provocare, „cu condiția ca esența faptelor să nu fie denaturată”. Un alt articol din lege prevede că „apărarea onoarei, a demnității sau a reputației profesionale nu poate prevala asupra libertății publicului de a primi informații de interes public”. 

În raport se amintește și de Codul serviciilor media audiovizuale, adoptat în 2018, care, potrivit autorilor, a transpus în cadrul legislativ național mai multe prevederi ale unor acte normative elaborate de Parlamentul European și Consiliul European, precum și Recomandări și Declarații ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei în domeniul mass-media. 

Autorii raportului de acțiuni susțin, de asemenea, că „în toate exemplele de practică judiciară raportate, instanțele naționale au făcut trimitere la jurisprudența Curții relevante” și că „practica juridică națională a fost ajustată la standardele Convenției pentru a preveni alte încălcări ale articolului 10 similare celor constatate de Curte în prezentul grup de cauze. La fel, sunt enumerate mai multe acțiuni de formare continuă a judecătorilor și procurorilor  – conferințe, seminarii, mese rotunde etc, la care au fost puse în discuție subiecte ce țin de implementarea prevederilor articolului 10 al CEDO. 

În concluzie, Guvernul consideră că toate măsurile individuale și generale întreprinse în grupul de cauze Flux (2) și-au îndeplinit scopul de a executa definitiv hotărârile Curții și de a preveni încălcări similare în viitor. Acestea ar fi suficiente pentru  a invita Comitetul de Miniștri să întrerupă supravegherea Republicii Moldova în acest grup de cauze. 

Un studiu publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în aprilie 2022, intitulat Executarea hotărârii CtEDO în cauza RISE Moldova c. Moldoveidenotă faptul că „provocările la adresa libertății de exprimare a jurnaliștilor nu au încetat” nici după intrarea în vigoare a deciziei C(t)EDO, în ianuarie 2022, și că  acestea continuă în pofida cadrului legal național corespunzător standardelor CEDO. 

„Din analiza conținutului hotărârilor emise pe cauză la nivel național poate fi dedus cu certitudine că anume practicile defectuoase de interpretare și aplicare a legii de către instanțele de judecată reprezintă cauza care a dus la încălcarea dreptului la libera exprimare a jurnaliștilor. Soluționarea injustă a litigiului rezultă din acțiunile instanțelor de judecată, care, fie intenționat, fie din neglijență gravă au admis aplicarea eronată a legii”, se menționează în studiul CJI.