Guvernul a aprobat denunțarea acordurilor privind crearea și activitatea televiziunii interstatale MIR

Guvernul Republicii Moldova a aprobat denunțarea acordurilor cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) ce țin de crearea și activitatea teleradiocompaniei interstatale MIR. Decizia a fost luată miercuri, 19 aprilie. 

Potrivit deciziei, este vorba de denunțarea Acordului privind crearea Teleradiocompaniei Interstatale, semnat la Bișkek în anul 1992, și a Acordului cu privire la garanțiile de drept internațional în vederea activității libere şi independente a Teleradio Companiei MIR, semnat la Așgabat în anul 1993. În acest context, reprezentanța Teleradiocompaniei MIR în Republica Moldova urmează a fi radiată ca entitate juridică în registrele Camerei Înregistrării de Stat, precizează Guvernul. 

„Denunțarea de participare a țării noastre la activitatea companiei MIR va contribui la economisirea resurselor financiare și va reafirma angajamentul Republicii Moldova de a proteja spațiul audiovizual național și regional, în vederea asigurării securității informaționale”, a precizat secretarul general al Guvernului, Artur Mija. 

Decizia vine după ce, la 4 aprilie, Cabinetul de miniștri a aprobat lista organizațiilor internaționale şi regionale cărora Republica Moldova urmează să le achite cotele de membru și datoriile din bugetul de stat pentru anul 2023, cotizațiile pentru televiziunea interstatală MIR fiind excluse. „Republica Moldova, din banii contribuabililor, va oferi zero lei pentru propagandă și dezinformare”, declara purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, după ședința din acea zi a Executivului. 

În prezent, posturile de televiziune Mir TV și Mir 24, comune pentru spațiul CSI, nu dețin licență de emisie eliberată de Consiliul Audiovizualului și, respectiv, nu sunt furnizori de servicii media în Republica Moldova.

În luna martie 2022, într-o analiză pentru Mediacritica, președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, sublinia că „postul de televiziune cu centrul de comandă în Rusia, MIR, nu doar că face propagandă, dar folosește și o altă formă periculoasă de distorsionare a realității – falsificarea realității prin omisiune. Este vorba de omisiunea faptelor, fragmentarea informației, eliminarea totală din știri a unor persoane și instituții relevante – cu alte cuvinte, un set de acțiuni care prezintă lumea altfel decât este în realitate”.