GRT: de la sancțiuni și critici privind încălcarea normelor deontologice, la soluții eficiente de responsabilizare. Opiniile experților

În ultimele săptămâni, Gagauziya Radio Televizionu (GRT) a fost vizat în mai multe rapoarte ale unor instituții publice și organizații de media care au semnalat despre faptul că furnizorul public regional încalcă principii etice și legale atunci când își informează telespectatorii și publicul din online. Cel mai recent, Consiliul de Presă a exclus GRT din Registrul semnatarilor Codului deontologic al jurnalistului, iar Consiliul Audiovizualului, după numeroase sancțiuni, a decis să atenționeze Adunarea Populară a Găgăuziei asupra derapajelor înregistrate în campania pentru alegerile parlamentare. Reprezentanți ai instituțiilor de reglementare și experți media vorbesc despre faptul că aceste abateri nu reprezintă un fenomen izolat, ci au un caracter recurent.  

Consiliul de Presă a exclus GRT din Registrul semnatarilor Codului deontologic la 16 octombrie, după o perioadă de monitorizare a postului TV Găgăuzia și constatarea încălcăriii repetate a normelor etice, inclusiv lipsa echilibrului și a pluralismului opiniilor, prezentarea selectivă a faptelor, utilizarea tehnicilor manipulative și promovarea anumitor actori politici. „Prin decizia lor, membrii Consiliului de Experți și Experte (CEE) al Consiliului de Presă au urmărit să arate că această companie nu mai poate fi tolerată alături de redacțiile și jurnaliștii de bună credință din lista semnatarilor Codului deontologic, deoarece discreditează însăși noțiunea de deontologie. Astfel, CEE a vrut să informeze în primul rând publicul că un asemenea «jurnalism», făcut de GRT, nu este jurnalism, iar instituția de autoreglementare vede și condamnă asta”, a explicat pentru Mediacritica președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia. 

În decizia sa, Consiliul de Presă preciza că aceste constatări se înscriu într-un șir de sancțiuni aplicate anterior postului de către Consiliul Audiovizualului (CA). Bunăoară, în aprilie 2024, CA a amendat GRT cu 60.000 de lei pentru dezinformare, discurs instigator la ură și pentru neasigurarea securității informaționale. Tot în 2024, furnizorul a fost sancționat pentru preluarea de conținuturi de la posturi TV cu licențe suspendate și pentru insuficiență de programe în limba română. În martie 2025, instituția a fost sancționată cu 85.000 de lei pentru promovarea imaginii unor actori politici, lipsa echilibrului și informare cu rea-credință. Iar în campania electorală din septembrie, CA a aplicat două amenzi a câte 30.000 de lei și a dispus suspendarea difuzării publicității pentru o zi, după ce a constatat abateri similare: prezentarea unilaterală a subiectelor, susținerea explicită a bașcanei Evghenia Guțul și absența punctelor de vedere alternative, precum și pentru difuzarea falsurilor și a instigării la discriminare, propagate de Ziua Independenței de către Ilan Șor. 

„Din ceea ce observăm în urma controalelor noastre privind respectarea concepției editoriale, acest furnizor, de câțiva ani, s-a îndepărtat semnificativ de concepția pe care și-a propus-o. Ne referim atât la volumul emisiunilor în limba găgăuză, cât și la tipologia acestora, la raportul dintre programele locale și ponderea programelor importate din Federația Rusă – practic retransmise de la posturile TV de stat”, descrie Liliana Vițu, președinta CA, situația actuală a postului public din autonomie. 

„PUBLIC” MAI ÎNSEAMNĂ „PENTRU PUBLIC” ÎN CAZUL GRT?

Organizații locale și internaționale au semnalat, de asemenea, disfuncționalități în activitatea postului public din Găgăuzia în ultimii ani. Potrivit Memoriului privind libertatea presei, controlul politic asupra GRT face ca agenda redacțională să ocolească subiectele critice, care ar pune în lumină negativă autoritățile autonomiei. Iar o monitorizare a Asociației Presei Independente releva faptul că televiziunea publică din UTAG, într-o perioadă de șase luni, a difuzat doar două subiecte despre corupție, dar niciunul dintre acestea nu se referea la cazuri de corupție din Găgăuzia. În februarie 2024, mai multe organizații neguvernamentale din domeniul mass-media și-au exprimat îngrijorarea față de posibilele cazuri de cenzură la furnizorul public regional din Comrat. Reacțiile au venit după ce în spațiul public au apărut înregistrări video de la o ședință neanunțată a Consiliului de Observatori al GRT, făcute publice de o activistă și ulterior preluate de presă. Imaginile ar fi sugerat existența unor practici de cenzură în cadrul instituției.

Și în rapoartele de monitorizare ale Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) din electorală TV Găgăuzia s-a remarcat printr-o acoperire sumară a campaniei, cu acces limitat pentru concurenți și omisiuni semnificative, precum excluderea Partidului Inima Moldovei din cursa electorală. Emisiunile au avut un caracter dezechilibrat și tendențios, punând în lumină negativă autoritățile centrale și Partidul Acțiune și Solidaritate. „Postul public regional de televiziune Gagauziya Radio Televizionu a eșuat să informeze corect și echidistant electoratul, alegând să dezbată subiectele electorale preponderent în emisiuni al căror conținut a inclus adesea narațiuni false privind referendumul și anumiți concurenți electorali”, potrivit concluziilor Coaliței Civice pentru Alegeri Libere și Corecte. 

Nadine Gogu, directoarea CJI, atrage atenția că situația de la GRT nu este una accidentală, ci reflectă un tipar mai amplu de disfuncționalități: „Situația este gravă întrucât nu vorbim doar despre abateri izolate de la prevederile legale și principiile deontologice, ci despre o tendință sistematică, confirmată de mai multe monitorizări ale instituției de reglementare în audiovizual și ale societății civile”. Totodată, ea subliniază că, în campaniile electorale recente, postul a aplicat o formă subtilă de manipulare „prin omisiune”, evitând reflectarea reală a competiției electorale și limitând, astfel, accesul cetățenilor la informații relevante. În timp ce știrile erau prezentate într-o manieră formală și sterilă, emisiunile GRT ar fi avut o încărcătură vizibil partizană, moderatorii favorizând sau penalizând anumiți candidați.

„Acest comportament editorial afectează grav pluralismul de opinie, contribuind la dezinformare și polarizarea publicului. În plus, faptul că un post public, controlat de politicieni condamnați și promotori ai agendei unui stat străin, operează fără probleme, ridică riscuri serioase pentru securitatea informațională a statului”, avertizează experta.

Iar Ion Bunduchi, director executiv al Asociației Presei Electronice, afirmă că problemele GRT sunt doar o parte dintr-un eșec mai amplu al autorităților locale: „GRT este astăzi expresia eșecului în lanț al politicienilor care s-au perindat și se perindă la conducerea UTAG, eșec în a înțelege ce înseamnă libertatea mass-mediei și de ce numai presa liberă poate ajuta în dezvoltarea unei comunități. În schimb, politicul a excelat și excelează în perpetuarea abordării primitive, perimate și rușinoase a presei, o abordare târâtă cu încăpățânare din trecut în prezent și, deocamdată, necurmată nici de lege, nici de plătitorii de impozite”.

CADRU LEGAL DEPĂȘIT ȘI AMBIGUU

Găgăuzia are un cadru normativ propriu în domeniul audiovizualului, pe care experții îl cataloghează drept depășit și aflat în conflict cu legislația națională.

Jurista Cristina Durnea amintește despre Legea locală privind „radiodifuziunea (televiziunea și radioul)”, din 2016 — „un text juridic rămas suspendat între trecut și prezent – neactualizat, nealiniat la legislația națională și, în numeroase puncte, aflat în deschisă contradicție cu Codul serviciilor media audiovizuale”. „GRT se află într-un spațiu juridic marcat de constante tentații politice și inerția instituțională a unei legislații care a rămas cu mult în urmă față de realitățile democratice contemporane. Strategiile juridice (controlul de legalitate a actelor în instanța de judecată) și cele administrative (aplicarea sancțiunilor de către Consiliul Audiovizualului) s-au dovedit a fi insuficiente pentru a remedia derapajele condamnabile din activitatea GRT. Chișinăul a privit prea mult timp spațiul audiovizual regional prin lentila comodă a «problemei care se rezolvă singură». În lipsa unei viziuni de politici publice și a unui control real, «autonomia» GRT a devenit, treptat, un sinonim elegant pentru lipsa de răspundere”, constată Cristina Durnea. 

Liliana Vițu susține că actualul cadru legal lasă prea mult spațiu pentru abuzuri și ambiguități. „Pârghiile legale ar putea fi regândite. Din ceea ce vedem noi acum, există o insuficiență a acestor pârghii legale, pentru că, pe de o parte, avem Legea cu privire la Găgăuzia Radio Televizionu, adoptată încă din 1995, peste care s-a suprapus legislația națională – Codul Serviciilor Media Audiovizuale (CSMA) –, care, ierarhic, este o legislație superioară. Din punct de vedere al tehnicii legislative, tot ceea ce este aprobat mai târziu se consideră că primează”, potrivit ei.

Președinta autorității din audiovizual insistă că GRT este obligat să respecte prevederile CSMA, chiar dacă fondatorul său este Adunarea Populară a Găgăuziei: „Faptul că acest control, pe care ar trebui să-l exercite Adunarea Populară a Găgăuziei printr-un concurs corect, nu se realizează așa cum ar trebui, ridică semne de întrebare. Adunarea Populară ar trebui să se îngrijească de componența Consiliului de Observatori al GRT și, dacă există o conduită care nu corespunde standardelor, cel puțin să atragă atenția asupra acestor derapaje”. 

Tot ea vorbește și despre competențele limitate ale CA în privința sancționării conținutului distribuit online de GRT, pe site-ul său oficial. Instituția poate interveni doar atunci când sunt încălcate reglementările ce vizează discursurile ilegale – cum ar fi incitarea la ură sau discriminarea – și atunci când nu este respectată obligația de a asigura o informare corectă a publicului. „

Există o foarte mare dimensiune nereglementată pe neliniar [online, n.r.], unde situația pare mult mai gravă. Dacă ne uităm la monitorizările pe TV, conținuturile sunt, să spun așa, prudente – există o prudență editorială, în special în știri. Asta am observat în campania electorală, unde a existat practic o reflectare formală a campaniei: participanții au fost vizați doar indirect, adică nu a fost niciun concurent electoral cu vocea sa, care să spună ceva. O reflectare formală a campaniei, bineînțeles, nu are cum să contribuie la o informare adecvată a cetățenilor, astfel încât aceștia să-și poată creiona o opțiune de vot bine informată. Deci, situația e gravă pentru că nu avem și nu cuprindem, prin reglementarea noastră, tot ceea ce se întâmplă pe dimensiunea online”, conchide Liliana Vițu. 

REFORMĂ SAU RESEMNARE? 

În căutarea soluțiilor eficiente, unii experți cred că anumite măsuri aplicate deja, deși fără efecte imediate, ar putea produce schimbări pe termen lung, în timp ce alții insistă că doar scoaterea de sub influență politică ar putea avea efecte în cazul GRT. 

Președinta Consiliului de Presă consideră că decizia de excludere a furnizorului din Registrul semnatarilor este una cu potențial transformator. „Dacă va avea vreun impact? Pe termen scurt probabil nu, de vreme ce GRT nici măcar nu a răspuns la invitația de a participa la ședința la care s-a discutat subiectul. Însă pe termen lung admit că la conducerea GRT pot veni manageri responsabili, pentru care respectarea deontologiei va fi o chestiune de onoare și vor înțelege cât de descalificantă este o asemenea decizie, ca, de altfel, și altele prin care li s-a arătat că produc mai degrabă dezinformare decât informare. Un document emis de CEE privind respectarea de către o redacție a deontologiei este luat în calcul la acordarea subvențiilor, la crearea de parteneriate cu donatorii și, în general, în proiecte de susținere a jurnalismului. Cu asemenea «pașaport» de integritate la activ, GRT nu se va putea dezvolta. Deci va trebui să se conformeze într-o zi rigorilor profesionale, dacă va dori să existe și să se dezvolte”, potrivit Vioricăi Zaharia. 

Ion Bunduchi este mai categoric: „Pentru GRT există o singură soluție – să fie scoasă de sub capacul politic. Cineva ar trebui să facă acest lucru, doar că până acum nu s-a găsit cine”. 

În context, Nadine Gogu crede că „posibilitatea de a scoate GRT de sub influența politică este redusă pe termen scurt, dar posibilă pe termen lung, dacă se acționează concertat. CA ar trebui să continue monitorizările sistematice, documentând abaterile și aplicând sancțiuni cumulative, conform art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale. Rezultatele acestor monitorizări pot fi utilizate pentru a crește presiunea atât din partea autorităților naționale, cât și a partenerilor internaționali. Partenerii de dezvoltare ar putea condiționa sprijinul pentru autonomia găgăuză (inclusiv proiectele de dezvoltare regională) de reformarea GRT ca veritabil serviciu public regional”. 

Deputata Liliana Nicolaescu-Onofrei, ex-președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media din cadrul Parlamentului Republicii Moldova susține că, alături de colegii săi, a promovat mai multe modificări ale legislației în scopul optimizării sistemului de sancțiuni aplicabile furnizorilor de servicii media audiovizuale. „Pentru viitor, voi propune colegilor să analizăm modul în care putem spori responsabilitatea furnizorilor publici pentru neîndeplinirea misiunii obiectului de activitate și atribuțiilor acestora, prevăzute în lege, precum și pentru încălcarea prevederilor privind independența editorială”, completează ea.

FĂRĂ REACȚII DE LA COMRAT

Media Azi a încercat să obțină comentarii la subiect atât din partea conducerii GRT și a Consiliului de Observatori al furnizorului, cât și din partea Adunării Populare din Găgăuzia. Vasile Dermenji, directorul executiv al companiei, nu a răspuns apelurilor telefonice repetate. Pe de altă parte, după ce au solicitat să revenim mai târziu, atât redactora GRT Valentina Coroleac, cât și Dmitrii Constantinov, președintele Adunării Populare, nu au mai răspuns la telefon. Reprezentanții instituțiilor menționate nu au reacționat nici la cererile de informații expediate pe adresele oficiale. 

Svetlana Mironova, șefa reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului la Comrat, a precizat pentru Media Azi că instituția pe care o reprezintă nu monitorizează activitatea GRT. „Eu lucrez cu actele normative, iar anul trecut ne-am opus modificărilor propuse în legislația găgăuză, prin care se intenționa introducerea unui control direct asupra GRT din partea deputaților Adunării Populare”, a specificat ea.