Noul mecanism de suspendare a licențelor posturilor de televiziune a fost legiferat de Parlament după promovarea unui amendament legislativ pe parcursul lunilor noiembrie și decembrie anul trecut și despre care s-a aflat în spațiul public în ajunul Revelionului. Deputații care au promovat inițiativa argumentează importanța „unor reguli clare de joc” pe piața investițiilor de importanță pentru securitatea statului. Pe de altă parte, unii juriști și experți consideră că amendamentul încalcă dreptul la libera exprimare, iar în procesul de elaborare a acestuia nu s-a ținut cont de principiul transparenței.
Pe 8 decembrie anul trecut, prim-ministrul Dorin Recean anunța că posturile de televiziune ale căror licențe au fost suspendate pe parcursul anilor 2022 și 2023 nu vor putea emite în 2024, când va expira starea de urgență instituită în Republica Moldova. „Și anterior am vorbit că Guvernul pregătește – și, iată, a adoptat – mai multe pachete legislative care să permită Executivului să gestioneze astfel de situații în afara stării de urgență. Prin urmare, cele 12 televiziuni, care sunt despre propagandă, finanțare ilegală și deservirea unor grupări criminale, nu vor putea să emită în eter chiar dacă se termină starea de urgență”, susținea premierul în cadrul unei emisiuni a Jurnal TV.
La scurt timp, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la ProTV Chișinău că Parlamentul și Guvernul „caută soluții cum să țină închise televiziunile interzise de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE)”, dar și că „deja sunt soluții legale pentru mai multe decizii CSE, inclusiv pentru închiderea celor 12 posturi TV”.
După declarațiile celor doi demnitari rămânea însă neclar despre ce soluții legale era vorba și ce decizii au fost luate, iar încercările jurnaliștilor de a afla mai multe detalii au eșuat. Ulterior, pe 29 decembrie, a devenit publică informația despre o decizie luată cu două zile mai devreme, potrivit căreia cele șase companii care dețineau televiziuni cu licențele suspendate rămâneau temporar fără acte permisive, deci nu mai au dreptul să desfășoare vreo activitate pe piață. Decizia a fost luată de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, potrivit unui document remis mai multor instituții media.
CUM S-A AJUNS LA ACEASTĂ DECIZIE
Încă pe 10 noiembrie 2023, în Parlament a fost înregistrat un proiect de modificare a unor acte normative ce vizează „asigurarea integrității și funcționalității pieței energiei electrice”. Documentul, promovat de Ministerul Energiei, ține de transpunerea unui regulament al Uniunii Europene privind integritatea și transparența pieței angro de energie, iar printre scopurile inițiativei se număra crearea mecanismelor legale de intervenție în cazul disfuncționalității pieței energiei electrice, domeniu ce nu are vreo legătură cu activitatea serviciilor media audiovizuale.
Proiectul a fost votat în primă lectură pe 24 noiembrie, iar pe 18 decembrie, cu patru zile înainte de adoptarea acestuia în lectură finală, deputații PAS Radu Marian și Virgiliu Pâslariuc au înregistrat un amendament prin care mai multe legi (Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, Legea privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului) urmau să fie completate cu prevederi care să permită între altele suspendarea și revocarea actelor permisive emise persoanelor juridice în vederea desfășurării unor activități în domenii de importanță pentru securitatea statului.
Potrivit autorilor, amendamentele cu pricina au fost necesare „în contextul sesizării necesității unei consolidări suplimentare a cadrului normativ referitor la examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului”. Deputații au argumentat că securitatea informațională și emisiile de servicii audiovizuale se numără printre domeniile de importanță pentru securitatea statului, potrivit legii, iar în contextul crizei de securitate din regiune și a războiului hibrid desfășurat de Federația Rusă în raport cu Republica Moldova, modificările pe care le propun „vor genera o consolidare suplimentară a posibilităților de intervenție promptă și eficientă a autorităților responsabile în vederea excluderii oricăror riscuri pentru securitatea statului”. Cei doi semnatari explică în continuare că, după aprobarea prealabilă a unei investiții de importanță pentru securitatea statului, este la fel de importantă monitorizarea continuă a investitorilor care intră în aceste sectoare de activitate pentru că, pe parcurs, în situația lor ar putea interveni schimbări ce i-ar putea face ineligibili pentru aprobarea investițiilor.
Proiectul inițial de lege, la pachet cu amendamentul vizat, a fost adoptat și promulgat pe 22 decembrie și a fost publicat în Monitorul Oficial în ziua următoare, iar peste o săptămână s-a aflat despre decizia luată de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, care a dus nemijlocit la interzicerea revenirii posturilor TV pe ecrane, or în motivarea acesteia sunt trecute tocmai prevederi introduse prin amendamentul celor doi deputați.
Într-o ediție a emisiunii Media Azi, Virgiliu Pâslariuc a precizat că mecanismul instituit „nu este dedicat suspendării posturilor TV, e vorba la general de un mecanism de protejare a investițiilor importante pentru securitatea națională”. În explicațiile sale pe marginea subiectului, el a făcut trimitere la Legea privind examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului.
„Noi de doi ani căutăm soluții, încercăm să găsim echilibrul între libertățile fundamentale și protejarea cetățenilor. Și tot de doi ani există legea care stabilește mecanismul în care toate investițiile de importanță pentru securitatea națională sunt reglementate. Statul vrea să facă ordine – cine sunt investitorii în aceste domenii? Fiecare potențial investitor trebuie să vină în fața unei autorități de stat – Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, care există din 2016 – și trebuie să ceară un act permisiv. Pentru asta el trebuie să prezinte un set de documente prin care să arate că investiția este legală, transparentă, să demonstreze cine sunt beneficiarii finali etc. Comisia, după ce cercetează informațiile, poate fie să aprobe solicitarea prealabilă, fie s-o respingă, fie să o accepte condiționat. Iar dacă actele nu sunt conforme pentru a considera această investiție una sigură, atunci Consiliul poată să retragă agentului economic dreptul de operare pe piață. (…) Noi nu am făcut decât să ajustăm această lege”, potrivit deputatului PAS.
OBIECȚII PE MARGINEA MECANISMULUI INSTITUIT
Mai multe organizații neguvernamentale au condamnat, într-o declarație publică, atât legiferarea noului mecanism de suspendare a licențelor posturilor de televiziune, cât și lipsa de transparență în procesul de elaborare, votare și implementare a noului mecanism juridic. ONG-urile semnatare susțin că suspendarea licenței de emisie reprezintă o ingerință profundă în dreptul la libera exprimare. „Până nu demult, legislația națională permitea suspendarea forțată a unei licențe doar în temeiul existenței unei hotărâri a instanței de judecată, o garanție suplimentară că deciziile autorităților sunt legale. Prin mecanismul proaspăt inserat în lege se prevede că acest Consiliu deține decizia de a suspenda licențele sau, în anumite situații, de a le retrage (…) în lipsa hotărârii unei instanțe”, explică Cristina Durnea, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent.
Expertul media Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociației Presei Electronice, notează drept binevenit faptul că investițiile în audiovizual sunt considerate, prin lege, de importanță pentru securitatea statului. Dar, făcând trimitere la Legea privind examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului, el atrage atenția că Consiliul nu a funcționat între timp, deși, „până la 2023, el reușea, poate, să colecteze suficiente dovezi de investiții ilegale în anumite televiziuni, ca apoi instituțiile statului să acționeze în consecință”. „E vital necesar să protejăm securitatea țării, inclusiv prin protejarea securității informaționale audiovizuale și inclusiv prin limitarea libertății de exprimare care, după cum se știe, nu este nelimitată. E vital necesar să acționăm cu respectarea unor valori democratice, cum ar fi transparența, legalitatea sau proporționalitatea sancțiunilor. Neglijarea valorilor democratice poate conduce la abuzuri reprobabile”, conchide Ion Bunduchi.
LIPSA CONSULTĂRILOR PUBLICE
ONG-urile care au semnat declarația insistă și asupra faptului că articolele propuse, care au intervenit pe ultima sută de metri, au fost votate, în lectură finală, fără să fie supuse consultărilor publice. Nicolae Panfil, director de program la asociația Promo-Lex amintește că, atunci când pretindem a fi un stat democratic, este obligatoriu să respectăm cerințele de transparență decizională în adoptarea legilor.
„Mai multe reguli ale procesului decizional au fost încălcate în cazul de față, inclusiv introducerea unui amendament într-un proiect de lege care avea altă sferă de acțiune și care nu corespunde scopului anunțat în proiect, lipsa consultărilor publice, avizării și expertizării repetate după modificarea de concept a proiectului (art. 32 alin. (7) din Legea 100/2017), votarea proiectului în lipsa dezbaterilor autentice, care au durat doar 2 minute. Modul în care au fost operate astfel de modificări, dar și conținutul normei pe care o vedem interpretată și utilizată pentru a limita libertatea de exprimare a presei ne duc la gândul că, pentru guvernarea actuală, scopul scuză mijloacele. În același timp, lipsa de comunicare a Legislativului privind necesitatea și proporționalitatea măsurii instituite în condițiile expirării stării de urgență, garanțiile împotriva arbitrariului, arată că de la declarații privind colaborarea și deschiderea față de societatea civilă și până la practică e o cale încă destul de lungă”, potrivit lui.
De cealaltă parte, Virgiuliu Pâslariuc a insistat pe faptul că sursele media vizate de decizia autorităților „nu au nicio legătură cu libertatea de exprimare, ci sunt de propagandă, au menirea să dezinformeze, să schimbe opinia publică”, dar și că „amendamentele nu neapărat se consultă fiecare, așa precum legile. Dacă am consulta fiecare amendament, nu am mai ajunge să votăm nicio lege”.