Crearea postului Moldova 3: combaterea dezinformării prin excepții de la lege? Reacția TRM și opiniile experților

Inițiativa legislativă privind crearea unui post public național de televiziune în limba rusă, anunțată săptămâna trecută de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), a provocat numeroase reacții, atât de susținere, cât și critice. Opiniile se împart și în ceea ce privește eficiența scopului declarat – lupta cu dezinformarea, dar și în legătură cu excepțiile de la lege, de care ar beneficia viitorul post TV în defavoarea altor televiziuni. 

Proiectul de lege, înregistrat la 12 martie 2025, prevede mai multe intervenții în Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) ce ar permite înființarea unui post public de televiziune în limba rusă și ar scuti Teleradio-Moldova de obligația să respecte mai multe prevederi impuse în prezent furnizorilor de servicii media. Este vorba de obligația de a transmite programe audiovizuale locale în proporție de cel puțin 80% în limba română din totalul programelor locale difuzate, precum și traducerea în limba română a programelor transmise în alte limbi – prin dublare, sonorizare ori subtitrare. În plus, distribuitorii de servicii media ar urma să fie obligați să ofere viitorului canal al TRM primele poziții din lista de preselectare automată a serviciilor media audiovizuale „must carry”.

În nota informativă a proiectului de lege, autorii invocă faptul că o televiziune publică națională în limba minorităților naționale este necesară pentru „îmbunătățirea accesului la informațiile de interes public, în contextul răspândirii falsurilor și a dezinformării cetățenilor”. Între altele, în viziunea deputaților semnatari, inițiativa ar îmbunătăți cadrul legal privind informarea corectă, transparentă, imparțială, echilibrată și completă a publicului, iar „prin dezvoltarea unui serviciu media audiovizual în limba rusă, bazat pe surse naționale verificate, se va asigura accesul acestora la informații obiective și echilibrate, reducând riscul expunerii la dezinformare și promovând integrarea acestora în spațiul informațional național”.

EFICIENT SAU NU ÎN LUPTA CU PROPAGANDA? 

Inițiativa a generat numeroase comentarii în spațiul public, atât de susținere a viziunii guvernării, cât și critice sau care pun la îndoială eficiența noului proiect media. 

„Cea mai mare nenorocire a societății noastre este divizarea și asta s-a văzut prin rezultatele alegerilor și ale referendumului. Oamenii sunt dezbinați, practic în două, pe diferiți vectori: cum ne atribuim la trecut, cum și unde ne vedem în viitor, cum denumim limba pe care o vorbim și multe altele. O parte dintre cetățenii noștri nu îi înțeleg pe ceilalți concetățeni, nu înțeleg ce-și dorește guvernarea pentru ei. Comunicarea lipsește. Acești oameni rămân în vacuum din partea statului și recurg la surse alternative, de multe ori rusești, unde e multă propagandă și informațiile se interpretează”, a argumentat între altele deputata Natalia Davidovici, una dintre autoarele proiectului, în cadrul emisiunii „Новая неделя” de la postul TV8. „Dezinformarea circulă în mare parte în limba rusă, nu în limba română, pe tot felul de canale anonime de Telegram, TikTok etc. Este clar că, într-o societate democratică, este necesar pluralismul (…), în limbile pe care le vorbesc cetățenii. (…) Problema e că limba rusă se folosește ca armă în războiul informațional împotriva propriilor noștri cetățeni, iar eu cred că asta poate fi o parte din soluție, dar sunt de acord că avem nevoie de un consens larg la subiect”, a afirmat, în cadrul aceleiași emisiuni, Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului. 

„Inițiativa ar fi fost bună 30 de ani în urmă și am îndoieli că ea poate rămâne la fel de bună și azi. Dacă, totuși, prinde viață, s-ar putea să aibă anumit efect, mai degrabă politic, ceea ce nu-i neapărat rău sau puțin, dar departe de cel declarat, care vine – dacă vine – în timp, nu peste noapte”, a comentat Ion Bunduchi, președintele Asociației Presei Electronice, solicitat de Media Azi. 

Iar cercetătorul media Victor Gotișan atrage atenția că dezinformarea s-a mutat pe online în Republica Moldova, dar nu numai. „Spațiul online este acum principalul canal prin care se propagă dezinformarea, nu televiziunea. Atunci, de ce ar fi eficient să investim într-un nou post TV pentru o problemă care se manifestă preponderent pe online?”, se întreabă el. Tot potrivit lui Victor Gotișan, „publicul TV îmbătrânește și scade constant”. „Este adevărat că vârstnicii rămân publicul cel mai fidel televiziunii și sunt mai vulnerabili la dezinformare. Dar dacă luăm în considerare că un post TV are nevoie de cel puțin zece ani pentru a deveni relevant, trebuie să ne întrebăm cât de oportună este această investiție. Într-un deceniu, consumul media va arăta complet diferit, iar publicul-țintă de astăzi fie nu va mai fi activ, fie va avea alte obiceiuri de consum media. În loc să cheltuim bani publici pe un proiect cu viabilitate incertă, cred că ar fi mai eficient să investim în consolidarea și modernizarea a ceea ce avem deja existent – Moldova 1 și Moldova 2”, a adăugat cercetătorul media. 

DEROGĂRI DE LA LEGE ȘI CONDIȚII (IN)EGALE

În contextul subiectului dezbătut, mai mulți reprezentanți ai posturilor de televiziune, jurnaliști și experți au atras atenția asupra condițiilor preferențiale de care ar urma să beneficieze viitorul canal TV, potrivit amendamentelor. „E o excepție nemaiauzită pentru un post de televiziune. Cu derogare de la lege, nu va avea obligația să creeze conținut în limba română. Este o prevedere neconstituțională și creează condiții privilegiate pentru un singur post de televiziune. Autorii au anunțat că nu doar vor aloca bani în plus de la buget pentru crearea noului post TV, dar vor permite accesul nelimitat al acestuia la piața de publicitate. Nicio televiziune publică din lume nu are acces nelimitat la piața de publicitate. Acesta tot e un know-how moldovenesc”, atrage atenția Mariana Rață, cofondatoarea TV8. 

„Legislația audiovizuală este dură, o știu cei din domeniu. Obligativitatea de a produce opt ore de conținut local, dintre care 80% să fie în limba română, le aduce periodic amenzi multor televiziuni. Pentru a respecta aceste prevederi, cheltuielile sunt foarte mari. În plus, ai nevoie de echipe costisitoare de profesioniști. Crezi că nu s-a mai gândit nimeni la publicul de rusă? Ba da, dar rigorile sunt foarte dificil de respectat. Totuși, s-au căutat soluții în limitele legii. Pentru că, nu-i așa, regulile sunt aceleași pentru toți. Dar iată că nu. Cu titlu de excepție, care aruncă alte posturi TV în stupoare, Moldova 3 (sau cum se va numi) nu se va supune acestor reguli. Concurență neloială”, a comentat pe Facebook jurnalista Stela Untilă de la Newsmaker la o postare la același subiect, publicată de Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Executivului.  

Pe de altă parte, jurista Cristina Durnea de la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) susține că, lăsând la o parte discuțiile despre oportunitatea și raționamentele din spatele acestei inițiative, de principiu, excepția instituită în raport cu TRM este admisibilă din perspectivă juridică. „Practicile similare ale altor state membre UE confirmă acest lucru. Potrivit declarațiilor autorilor și susținătorilor inițiativei legislative, conținutul postului Moldova 3 ar urma să «țintească» în publicul din Găgăuzia și din stânga Nistrului. Legiuitorul ar fi putut să opteze pentru înființarea în respectivele regiuni a unor sucursale ale furnizorului public de servicii media și să beneficieze de avantajul prevăzut în prezent pentru posturile care produc conținuturi pentru comunitățile din unitățile administrativ-teritoriale în care o minoritate etnică reprezintă o pondere majoritară. Acest avantaj presupune posibilitatea de a difuza doar 25% în limba română (și nu 80%), iar restul în limba minorității din regiunea respectivă”, explică ea. 

Solicitați de Media Azi, reprezentanții Consiliului Audiovizualului s-au abținut de la comentarii. 

REACȚIILE TRM

Directorul TRM, Vlad Țurcanu, a precizat pentru Media Azi că preferă să aștepte decizia Parlamentului „ca după aceea să decidem următoarele acțiuni, să luăm în primul rând act de această inițiativă, după care să discutăm pe platforma Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare și la nivel managerial, ca să înțelegem ce putem face mai departe. Dar, bineînțeles, vor exista și dezbateri publice la subiect”. Întrebat dacă susține de principiu inițiativa, directorul TRM a declarat că, în calitate de serviciu public, este obligat să respecte legea. „Dacă și după ce se va face această derogare – trebuie să decidem. Contează, bunăoară, nuanța care privește constituirea unui post în limbile minorităților naționale sau doar în limba rusă, precum și alte aspecte. Noi am modelat diferite situații în ultimii doi ani, pentru că a trebuit să ne gândim cum ajungem cu programele noastre la acei telespectatori vorbitori de limbă rusă. Dar toate deciziile le vom lua după ce o vom vedea pe cea a Parlamentului”, potrivit lui. 

De altfel, la scurt timp după anunțarea proiectului de lege pe platformă parlamentară, a devenit cunoscut și faptul că inițiativa lansării unui canal public de limbă rusă este mai veche și ar fi fost inclusă în Caietul de sarcini pentru anul 2025 al TRM. 

Potrivit procesului-verbal al ședinței închise din 3 martie a Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al TRM, ideea proiectului a apărut încă acum doi ani, în cadrul unei vizite a fostului ministru de Externe, Nicu Popescu, la Tallinn, și a discuțiilor privind preluarea experienței estone din 2015, când radiodifuzorul public din Estonia a făcut un experiment pentru a crea un post de televiziune în limba rusă. În procesul verbal se arată că, potrivit lui Vlad Țurcanu, la început nu pot fi aşteptate rezultate spectaculoase: „Paşii care urmează să fie întreprinşi sunt cei de a ajunge la un anumit punct cu o imagine de ansamblu a ceea ce trebuie să reprezinte acest post”. Iar directorul adjunct pentru televiziune, Corneliu Durnescu, a precizat că „informația de pe canal va depinde de telespectator, pentru a fi aproape de el; nu vor lipsi ştirile şi emisiunile. Acest canal, pentru a avea succesul dorit, trebuie să înceapă în forță şi să aibă emisie 24/24. Echipa va fi constituită fază din aproximativ avansată”. 

În cadrul discuțiilor, unii membri ai CSD au declarat că ideea ar avea, de fapt, un mesaj politic sau că lansarea acestui post ar putea declanșa un conflict social sau ar putea duce la scindarea etniilor din Republica Moldova. „Este vorba de un canal de informare pentru populația de limba rusă, iar mult contează politica editorială. Ideea este să urmărim ce vrea acest public”, ar fi conchis Arcadie Gherasim, președintele Consiliului, la aceeași ședință.