Cât de des apelează grupurile vulnerabile la presă pentru mediatizarea problemelor personale sau comunitare

Doar 10% dintre respondenții unui sondaj au afirmat că s-au adresat cel puțin odată unor instituții media pentru a-și face cunoscute problemele personale sau cele din comunitatea pe care o reprezintă. Acest fapt înseamnă că „pentru circa 90% dintre ei relația cu sursele de informare este unidirecțională, adică de recepționare a informației”, constată un studiu al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

Autorii cercetării și-au propus să investigheze, în contextul încrederii cetățenilor în sursele de informații, și aspectul mediatizării de către presă a problemelor cu care se confruntă aceștia în plan personal sau în cadrul comunității din care fac parte. 

La întrebarea „Ați avut o experiență când ați solicitat mediatizarea (informarea publicului prin mass-media) problemei dvs. sau a comunității din care faceți parte?” au răspuns afirmativ 7.4% dintre femeile din mediul urban și 4.2% dintre romi. Persoanele cu dizabilități s-au adresat presei în raport de 3.6%, iar refugiații – de 3,2%. Majoritatea tinerilor nu au solicitat vreodată asistența reprezentanților vreunei instituții media. 

În ceea ce privește sensibilizarea opiniei publice prin intermediul scrisorilor sau emailurilor adresate mass-media, potrivit studiului, ceva mai activi sunt tinerii din mediul urban (5.2%), femeile din mediul rural (4.3%), persoanele cu dizabilități (3.6%) și persoanele în etate (3.6%), iar ce mai reticenți față de această metodă sunt tinerii din mediul rural (0.9%) și romii (1%). 

O a treia modalitate de a-și face publice problemele cu care se confruntă este abordarea directă a instituțiilor mass-media. Cel puțin o dată au procedat astfel 3.2% dintre femeile din mediul urban, 3.1% dintre tinerii din mediul urban și 2.1% dintre romi. Nicio persoană cu dizabilități din cele intervievate în cadrul sondajului nu a telefonat unei instituții mass-media pentru a-și relata problema. 

În concluzie, potrivit autorilor, femeile din mediul urban sunt mai receptive să comunice presei problemele personale sau pe cele ale comunității, în timp ce tinerii din mediul urban și refugiații sunt cei mai reticenți din acest punct de vedere. Tabloul general arată că marea majoritate a respondenților nu a avut niciun fel de comunicare cu mass-media în ceea ce privește problemele cu care se  confruntă personal sau în comunitate. „Doar circa 10% dintre respondenți au avut cel puțin o experiență de comunicare bidirecțională cu mass-media, în timp ce pentru 90% comunicarea cu sursele de informare are loc doar în sensul obținerii informației”, arată studiul.