Care sunt prioritățile pe domeniul mass-media din Programul Național de Aderare al Republicii Moldova la UE
Amendarea Codului serviciilor media audiovizuale, adoptarea unei noi legi privind mass-media și implementarea Planului privind alfabetizarea informațională și media se numără printre prioritățile Republicii Moldova din Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană pentru 2025-2029. Documentul a fost aprobat de Guvern la 28 mai și cuprinde totalitatea angajamentelor asumate pentru a demonstra pregătirea țării pentru a fi stat membru al UE.
Potrivit programului, în domeniul informațional și mass-media, Republica Moldova și-a setat mai multe priorități pentru perioada următoare, între care: transpunerea Actului legislativ european privind serviciile digitale – DSA (până la sfârșitul anului 2026) și contracararea amenințărilor hibride și de dezinformare în acest context; transpunerea Codului european al al comunicațiilor electronice (până la sfârșitul anului 2027); adoptarea unei noi legi cu privire la mass-media, care să acopere presa scrisă și online, precum și actualizarea Codului serviciilor media audiovizuale. La fel, până la sfârșitul anului 2026 este planificată transpunerea mai multor acte UE în domeniul datelor deschise și reutilizării informațiilor, precum și alinierea treptată a legislației naționale la standardele din domeniul securității cibernetice și protecției datelor cu caracter personal.
Prima măsură de ordin legislativ ține de modificarea Codului serviciilor media audiovizuale pentru a asigura transpunerea completă a Directivei UE privind serviciile media audiovizuale. Deputații ar urma să revizuiască mecanismul de numire și revocare a membrilor Consiliului Audiovizualului și a Companiei publice Teleradio-Moldova, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și a Consiliului Europei. Prioritate este și adoptarea noii legi privind mass-media, pentru a îmbunătăți cadrul normativ privind libertatea de exprimare, inclusiv presa scrisă și online (transparența) și protecția jurnaliștilor, dar și alinierea legislației naționale la Directiva UE privind protecția persoanelor care se angajează în participarea publică împotriva cererilor vădit nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive (procese strategice împotriva participării publice sau SLAPPs).
„Pentru perioada ulterioară alinierii la acquis-ul comunitar și drept urmare a acestei alinieri, priorități sectoriale urmează a fi elaborarea cadrului normativ secundar aferent și implementarea acțiunilor în domeniile alfabetizării informaționale și media, asigurării securității jurnaliștilor, dar și implementării Legii cu privire la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, pentru fortificarea sustenabilității economico-financiare a mass-media și, drept consecință, independența acesteia. Provocările principale în domeniul mass-media îl constituie insuficiența mijloacelor financiare pentru o subvenționare efectivă a domeniul mass-media, dar și necesitatea combaterii manipulărilor informaționale și ingerințelor străine existente pe fundalul unui nivelul scăzut al alfabetizării informaționale și media”, se arată în document.
În contextul transpunerii DSA, se propune desemnarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) în calitate de coordonator al serviciilor digitale în Republica Moldova, și a Consiliului Audiovizualului (CA) în calitate de autoritate competentă pe domeniul serviciului de platformă de partajare a materialelor video. Totodată, CA va avea responsabilități privind serviciile neliniare, măsuri sporite privind protecția minorilor și măsurarea pluralismului audiovizual.
Programul Național de Aderare pentru anii 2025-2029 este principalul document pentru orientarea, planificarea și monitorizarea îndeplinirii obligațiilor asumate în timpul negocierilor și include compartimente dedicate celor 33 de capitole de aderare care acoperă toate domeniile esențiale – de la drepturi fundamentale și economie, până la protecția mediului și digitalizare. Valoarea totală a costurilor de implementare se estimează la aproape 66 de miliarde de lei.
