Autoritățile din Găgăuzia vor reglementarea activității presei online în baza unui act permisiv. Inițiativa, discutată la Comrat, a atras critici

Autoritățile locale din Găgăuzia își doresc să instituie un mecanism de condiționare a activității presei online din regiune prin eliberarea unei aprobări (Izin), potrivit unui proiect de lege făcut public săptămâna trecută. Documentul a fost discutat în cadrul unei ședințe din 22 februarie de la Comrat și a atras mai multe critici, iar organizații neguvernamentale de media au cerut retragerea imediată a inițiativei legislative. 

ACTUALIZARE: La 28 februarie, Comitetul executiv al UTA Găgăuzia a emis o hotărâre prin care proiectul a fost retras „în legătură cu necesitatea de a-l îmbunătăți”.

Setul de amendamente a fost aprobat de Comitetul executiv al UTA Găgăuzia pe 4 ianuarie, dar a ajuns în spațiul public abia pe 20 februarie. Acesta presupune un șir de modificări la legea locală din 2016 cu privire la teleradiodifuziune. Potrivit autorilor, scopul proiectului este „reglementarea activității mass-mediei electronice pe teritoriul UAT Găgăuzia prin licențe și Izin”, iar la obiective se numără „controlul asupra activităților mass-mediei electronice private; optimizarea activității media electronice private; distincția între mass-media privată și cea publică; desfășurarea activităților în baza Izin”. 

Mai exact, aleșii locali doresc să oblige sursele media online din regiune să cumpere un așa-numit permis de activitate de la autorități, numit „Izin”, care este definit drept un document ce oferă „întreprinderilor înregistrate” și care își desfășoară activitatea pe teritoriul Găgăuziei dreptul de a produce și livra un „complex informațional”. Autoritățile intenționează să perceapă o taxă anuală pentru Izin, iar pentru a-l putea primi, instituția media ar urma să coordoneze cu Comitetul Executiv – organul echivalent Guvernului la nivel local –  „concepția generală a complexului informațional”, dar și să prezinte anual „autorității emitente un raport privind implementarea concepției complexului informațional în anul precedent”.

Între altele, documentul mai prevede renunțarea la unele atribuții ale Consiliului de supraveghere al companiei publice Gagauziya Radio Televizionu (GRT) și reducerea numărului de membri de la nouă la șapte pe motiv că „este complicat să aduni atâția oameni în același loc”, precum și reducerea timpului de emisie a canalului GRT în limba găgăuză

Pe 22 februarie, la două zile de la apariția documentului în spațiul public, Adunarea Populară a Găgăuziei a organizat audieri publice pe marginea proiectului de lege. Autorii inițiativei au argumentat că unele amendamente sunt necesare pentru a racorda legea locală la Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova, iar altele au fost necesare după adresări ale cabliștilor și reprezentanților GRT pentru a îmbunătăți și optimiza unele norme. 

În timpul discuțiilor, Svetlana Mironova, șefa reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului la Comrat, a atenționat despre faptul că „proiectul a apărut în spațiul public ieri, iar azi s-au anunțat dezbateri publice. Nu oricine a avut posibilitatea să ia cunoștință, să elaboreze recomandări. Pentru discuții productive este nevoie de a mări această perioadă și a promova inițiativa în cât mai multe surse, ca despre ea să se cunoască”. Ea a venit cu un șir de obiecții pe marginea proiectului de lege. „M-a surprins foarte mult unul dintre scopurile declarate – controlul asupra activităților mass-mediei electronice private. (…) În ce măsură un astfel de obiectiv cu un astfel de mecanism de control se raportează la garantarea drepturilor omului?”, a întrebat Mironova. Între altele, ea a mai vorbit despre faptul că nici Adunarea Populară, nici Comitetul Executiv nu pot controla mass-media electronică sau Internetul, dar și că rămân neclare criteriile după care autoritățile ar urma să elibereze așa-numitele permise.  

„NU ÎNȚELEG DE CE VĂ DERANJEAZĂ”

În cadrul discuției, și o jurnalistă a portalului regional Nokta.md a întrebat despre ce înseamnă mai exact „controlul asupra activității mass-mediei electronice private”. „Controlul este o garanție a conformității cu un act de reglementare. Dacă autoritățile oferă o aprobare, cine credeți că ar trebui să o controleze? Nu înțeleg de ce vă deranjează atât de mult. (…) Aici nu sunt încălcate drepturile omului. (…) Nu este vorba despre controlul activității instituțiilor media sau al politicii editoriale”, i-a răspuns Vitalie Dereveanco, reprezentantul Comitetului Executiv al autonomiei. Iar cu privire la mecanismul de eliberare a viitoarelor permise și a criteriilor în baza cărora acestea vor fi oferite, el a precizat că „toate întrebările pe care le-ați adresat, inclusiv procedurile de recepționare a actelor, emitere a permisiunilor și sancțiuni vor fi dezvoltate ulterior, în prevederi suplimentare”. 

Și deputatul local Alexandru Tarnavschii a expus obiecții pe marginea propunerilor, într-o adresare din 21 februarie. Potrivit lui, propunerea de reglementare a procedurii de creare și funcționare a mass-mediei electronice, precum și reglementarea eliberării unui permis în acest sens („în esență, o licență”) contravine legislației Republicii Moldova. Tarnavschii propune „retragerea proiectului de lege depus și elaborarea unei inițiative legislative către Parlamentul Republicii Moldova pentru a introduce modificările corespunzătoare în legislația Republicii Moldova (…). Ținând cont de specificul domeniului de drept care reglementează mass-media, obținerea unei opinii de specialitate din partea organizațiilor non-profit din domeniul media”. 

„Cu cât sunt exprimate mai multe și mai concrete propuneri astăzi, cu atât mai corecte decizii vom lua. Totul va fi bine, cred eu. Da, există deficiențe și trebuie corectate, le vom corecta”, a declarat președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov. „Este un document de lucru, nu o axiomă, unde se pot introduce modificări din partea tuturor părților interesate. El se află actualmente în comisiile Adunării Populare, unde se va putea interveni cu modificări”, a insistat și Vitalie Dereveanco.

REACȚIA ONG-URILOR DE MEDIA

ONG-urile de media  au condamnat „cu vehemență tentativele” Comitetului Executiv UTA  Găgăuzia  de a împiedica activitatea profesională a jurnaliștilor prin instituirea unor mecanisme „arbitrare și abuzive de condiționare a activității presei online printr-o aprobare din partea autorităților locale” și au cerut retragerea neîntârziată a inițiativei legislative. „Prevederile proiectului de lege elaborat de organul executiv al Găgăuziei depășesc obiectul de reglementare al Legii UTAG a audiovizualului și contravin flagrant Constituției Republicii Moldova și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte”, potrivit unei declarații emise pe 26 februarie.