Accesul limitat la informație al vârstnicilor: motive și soluții

Eugenia Apostu, jurnalistă pe domeniul drepturilor omului 

Radio Europa Liberă

Îmbătrânirea populației este o tendință globală semnificativă, iar Republica Moldova nu face excepție. Din cele două milioane și jumătate de persoane din țară, aproape 600.000 au peste 60 de ani, ceea ce constituie 23,8% din populația statului. 

Conform prognozelor Centrului de Cercetări Demografice, în deceniile viitoare, declinul demografic va continua cu ritmuri rapide. În anul 2040, piramida pe vârste și sexe va obține un profil neproporțional, generațiile în vârstă de 50 de ani și peste vor constitui circa jumătate din totalul populației.

Vârstnicii și accesul lor la sursele de informare

Chiar dacă fiecare a patra persoană din țară are peste 60 de ani, nivelul de informare a vârstnicilor rămâne a fi relativ mic. În Republica Moldova încă avem vârstnici care trăiesc la limita sărăciei, neavând televizor, radio sau telefon, iar ziarele care ajung la ei sunt de cele mai multe ori cele editate în campanii electorale, doldora de promisiuni și falsuri.

Pensia pentru limita de vârstă le acoperă doar minimul de existență, iar abonarea la un ziar bun, cu informații veridice, îi costă prea mult, așa că de cele mai multe ori unii vârstnici nu au acces la nicio sursă de informare. Cei care le mai aduc câte o „veste” sunt vecinii, sătenii, care nu întotdeauna transmit cele mai corecte informații.

Digitalizarea mai scăzută în rândul seniorilor, nivelul mai scăzut al educației sau al veniturilor sunt factorii care duc la cel mai scăzut nivel de acces a vârstnicilor la informație. În mediu, doar 32,9% din populația țării de peste 60 de ani utilizează Internetul, fiind cu aproximativ 41 de puncte procentuale sub media pe populația generală (18 ani și peste) și cu circa 8 puncte procentuale sub media UE (40,8%). În același timp, seniorii din mediul urban utilizează Internetul într-o proporție mult mai mare decât cele din mediul rural.

Competențele digitale ale persoanelor în vârstă sunt destul de limitate

Nivelul competențelor digitale este mic atât pentru grupul de vârstă 60+, cât și în rândul grupului de vârstă 45-59 de ani. Accesul limitat la tehnologii informaționale și nivelul destul de precar al competențelor digitale are și va avea repercusiuni semnificative în sensul în care pentru aceste grupuri serviciile publice digitale nu vor fi deplin disponibile, precum și posibilitatea de a comunica ori simpla abilitate de a se informa din mediul digital. Așa se face că avem diferențe izbitoare între digitizarea vârstnicilor și restul populației.

Anul trecut, odată cu lansarea Programului privind îmbătrânirea activă și sănătoasă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale anunța că în Republica Moldova va fi creată o așa-numită „bancă de gadgeturi”, în cadrul căreia atât instituțiile publice, cât și cele private ar putea dona tablete, telefoane, dispozitive care ulterior vor fi transmise vârstnicilor. În plus, ministerul urma să organizeze ore digitale pentru seniorii din toate localitățile. La un an distanță, această inițiativă așa și nu a fost pusă în practică, iar lecții de digitalizare pentru vârstnicii din câteva localități sunt desfășurate doar de organizații neguvernamentale. Autoritățile ar trebui să se implice mai mult și nu doar pe hârtie, în digitalizarea vârstnicilor, care reprezintă astăzi a patra parte din populația R. Moldova.

Cât de des apar în presă seniorii

Observăm în presă mai multe materiale în care persoanele vârstnice sunt prezentate în sărăcie și suferință, și doar foarte rar îi vedem pe seniori drept protagoniști ai unor istorii de succes, exemple demne de urmat de alte persoane de vârstă similară. 

Ziua Internațională a Vârstnicilor, marcată anual pe 1 octombrie, este ziua în care aproape toate instituțiile media scriu despre persoanele în etate, iar materialele au an de an aceeași temă – sărăcia în care trăiesc. Unii ar spune că asta ar aduce vizualizări, dar nu este întotdeauna așa.

Un reportaj al Europei Libere despre cum un grup de seniori din satul Cajba, raionul Glodeni promovează îmbătrânirea activă a adunat peste jumătate de milion de vizualizări pe rețelele de socializare, iar altul, în care am relatat despre orele digitale pentru un grup de senioare din satul Izvoare, Fălești a făcut ca și alte localități vecine să înceapă astfel de ore în sate.

În ultimii ani, aproape în fiecare localitate s-a format câte un grup activ de seniori. Coordonați de mai multe organizații neguvernamentale, vârstnicii participă la sesiuni de informare privind accesul la informații, combaterea discriminării pe bază de gen și vârstă, dar și cum pot verifica informațiile în mass-media. Rețeaua Națională a Seniorilor Activi din Republica Moldova s-a lansat acum cinci ani. Pe atunci cuprindea doar câteva grupuri de seniori, iar astăzi sunt peste 25 de grupuri cu peste 600 de seniori și senioare active din 25 de localități. De obicei, vârstnicii din grupurile comunitare de seniori își dau întâlnire de două ori pe săptămână la casa de cultură, biblioteca sau muzeul satului, unde discută despre îmbunătățirea calității vieții persoanelor în vârstă, valorificarea potențialului vârstnicilor, promovarea participării și a incluziunii sociale seniorilor, inclusiv a comunităților prietenoase vârstei.

Cum asigură o instituție de presă necesitățile acestui grup

Materialele care conțin informații despre sistemul de sănătate, sistemul de pensii, dar și reportajele în care se regăsesc seniorii ar crește vizualizările în rândul persoanelor în vârstă.

Accesul digital poate ajuta vârstnicii să-și extindă relațiile sociale, să își îmbunătățească interacțiunile sociale și să acceseze resursele sociale. Creșterea competențelor digitale poate ajuta vârstnicii să se bucure de drepturi în mod echitabil într-o societate digitalizată. Vârstnicii pot participa la discuții despre aspecte ce țin de administrația publică trimițând e-mailuri și votând online, pot să acceseze site-uri medicale etc. De asemenea, se pot informa privind activitățile guvernului sau pot accesa serviciile online. În plus, competențele digitale au un mare potențial de a inspira vârstnicii să participe energic la activități sociale.

 Ce poate face presa pentru a spori accesul la informare a vârstnicilor

Pe lângă problemele financiare și cele medicale, categoria de populație cu vârsta de peste 65 de ani întâmpină două mari probleme: singurătatea și accesul limitat la informație. Acestea sunt cauzate atât de fenomenele sociale de izolare și discriminare a persoanelor vârstnice, cât și de migrația accentuată din ultimii ani a familiilor tinere, lăsând vârstnicii fără copii, rude sau prieteni (grup de suport și sursă de informare) și contribuind la izolarea socială a acestora. În aceste condiții, instituțiile de presă ar putea combate aceste probleme prin crearea conținutului de calitate, pe înțelesul vârstnicilor.

Vârstnicii au fost întotdeauna consumatori de știri, fie că e vorba de audio, video sau scrise, dar de cele mai multe ori seniorii nu înțeleg limbajul, cuvintele complicate, neclare și sensul știrii. Jurnaliștii ar trebui să scrie într-un limbaj simplu și pe înțelesul tuturor, sporind astfel accesibilitatea pentru toate grupurile de vârstă.

Ce mai pot face redacțiile?  Pot să realizeze mai multe materiale informative cu și pentru vârstnici, să subtitreze reportajele video pentru mai multă accesibilitate, iar portalurile online – să publice știrile în format text cu scris mărit, astfel încât vârstnicii să poată citi informațiile. 

Materialul este publicat în cadrul campaniei „Incluziunea începe de la mine”. Campania este organizată în cadrul proiectului „Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării”, desfășurat de CJI în cadrul programului „Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale – Faza II”, implementat cu suportul Guvernului Elveției.