Flashmob la Ambasada Rusiei, de Ziua Mondială a Libertății Presei: „Uniți pentru libertatea presei. Adevărul nu poate fi suprimat!”

Mai mulți jurnaliști, activiști și reprezentanți ai ONG-urilor de media au manifestat pe 3 mai, în fața Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, accentuând cât este de important ca jurnaliștii să-și desfășoare activitatea într-un mediu sigur, fără a fi persecutați. Flashmobul, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) în contextul Zilelor Libertății Presei, s-a desfășurat sub sloganul „Uniți pentru libertatea presei. Adevărul nu poate fi suprimat!”.

În cadrul flashmobului au participat reprezentanți ai comunității media și ai organizațiilor societății civile, activiști civici, studenți, având drept scop să semnaleze consecințele războiului asupra presei libere și independente – uciderea jurnaliștilor în Ucraina, oprimarea presei în Rusia și amplificarea propagandei în întreaga lume. Totodată, participanții s-au solidarizat cu colegii care reflectă din teatrul de război și care își fac onest meseria, indiferent de circumstanțe. Aceștia au purtat panglici albe cu însemnul Zilelor Libertății Presei. Pe lângă un banner alb cu sloganul evenimentului și pancarte cu mesajul „OprițiRăzboiul!”, cei prezenți au afișat și câteva caricaturi care îl ilustrau pe președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, aruncând bombe peste reprezentanții mass-media sau ținându-i în colivie.

„Profesioniștii din domeniul media resimt că jurnalismul din regiune, cel onest și de calitate, este pus la grea încercare. Din păcate, pentru al doilea an consecutiv, venim în fața sediului Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău pentru a semnala despre consecințele războiului asupra presei libere și independente. Vorbim din nou despre uciderea jurnaliștilor în Ucraina, oprimarea presei în Rusia, amplificarea propagandei în întreaga lume. Vrem să accentuăm că este important ca jurnaliștii să-și desfășoare activitatea într-un mediu sigur, fără a fi persecutați”, a spus Anastasia Nani, directoarea adjunctă a Centrului pentru Jurnalism Independent.

Prezentă la eveniment, jurnalista TV8 Mariana Rață a accentuat faptul că autoritățile pot interveni atunci când se încalcă legea, când este vorba despre concurență neloială în mass-media, dar respectul față de breasla jurnalistică trebuie câștigat prin buna practică a acesteia.„Evenimentele din ultimul an ne arată că Rusia a depășit practic orice limite în a suprima presa independentă, nu doar din Rusia, ci și jurnaliștii redacțiilor internaționale, veniți să reflecte evenimentele de acolo. Astfel de abuzuri din partea unei puteri politice trebuie condamnate de jurnaliștii din întreaga lume”, potrivit ei.

„Situația s-a schimbat spre bine, dar asta, probabil, în primul rând, pentru că jurnaliștii, cu anii, încep să-și conștientizeze puterea începând să-și ceară drepturile. Ori, atitudinea noastă față de noi este cea care va determina și atitudinea altora față de jurnaliști, inclusiv a puterii. Problemele sunt vechi, puterilor din toate timpurile nu le-a plăcut să audă critici din partea presei independente, iar aceasta a trebuit să lupte întotdeauna pentru dreptul ei de a-și spune cuvântul, de a critica și arăta încălcările oricărei puteri aflate la guvernare”, a mai adăugat Mariana Rață pentru Media Azi. 

„Invazia Federației Ruse în Ucraina înregistrează precedente îngrijorătoare de încălcare a libertății presei în lume, ori anume în acest context a avut loc recent arestul unui jurnalist american în Rusia, sub acuzații de spionaj, fără a fi prezentate probe concludente în acest sens. La Evan Gershkovich mă refer. Libertatea presei, libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale, care sunt încălcate în mod abuziv, mai ales în vreme de război”, a declarat Vitalie Popov, director executiv al Asociației HomoDiversus, prezent la eveniment. 

Tot pe 3 mai, CJI a lansat Memoriul privind libertatea presei în perioada 3 mai 2022 – 3 mai 2023, care scoate în evidență principalele probleme și provocări cu care s-a confruntat presa din Republica Moldova în ultimul an, cum ar fi reziliența redusă a presei la situațiile de criză, lipsa sustenabilității financiare, obstrucționarea dreptului de acces la informație și erodarea încrederii publicului în informații. Aceste provocări necesită să fie soluționate eficient și prompt, potrivit CJI și altor opt organizații de media semnatare.