Studiu // 9 din 10 organizații de fact-checking din Europa au fost supuse defăimării și abuzurilor online din partea politicienilor și altor persoane publice
Nouă din zece instituții media de fact-checking din Europa au fost supuse defăimării și abuzurilor online din partea politicienilor, oficialilor guvernamentali, experți și personalităților publice, iar șapte din zece, victime ale hărțuirii online, au fost supuse unor abuzuri de lungă durată, cu caracter coordonat, presupunând urmărire, calomnie, discursuri instigatoare la ură, doxing și violență de gen. Datele le relevă un sondaj realizat de centrul croat de fact-checking Faktograf. Studiul a fost lansat în ajunul zilei de 2 aprilie, când se marchează Ziua Internațională a Fact-checkingului.
Sondajul, menit să exploreze impactul hărțuirii și dezinformării asupra organizațiilor de fact-checking, a vizat 41 dintre cei 68 de semnatari ai Codului de principii al Rețelei internaționale de fact-checking (IFCN) din Europa și toți membrii rețelei SEE Check. Cele mai multe sunt organizații înființate între anii 2016 și 2019, cu o medie de zece angajați, 57% fiind femei, precizează Institutul Internațional de Presă (IPI).
Potrivit studiului, cazurile de hărțuire a organizațiilor de fact-checking au devenit mai frecvente pe durata pandemiei de coronavirus. Și perioadele electorale sunt catalizatoare pentru campanii de dezinformare împotriva celor care probează veridicitatea faptelor, un efect similar fiind atestat și în cazul invaziei Ucrainei de către Federația Rusă. Cele mai multe atacuri au loc online, cu precădere pe rețelele sociale și portalurile online.
IPI atenționează că organizațiile de fact-checking preferă să nu raporteze autorităților aceste incidente din lipsa de încredere că sesizările vor fi investigate. „Acest sondaj este important pentru că pune cifrele în perspectiva unei tendințe pe care am observat-o în ultimii ani, în care fact-checkerii și jurnaliștii se confruntă cu campanii de intimidare și calomnie din partea actorilor politici, care ar trebui să susțină principiile democratice în Europa. Autoritățile nu pot sau nu doresc să abordeze această problemă. Toți acești factori combinați creează un mediu în care hărțuitorii cu o agendă politică sau economică se simt împuterniciți să atace și să discrediteze sursele independente de știri”, a declarat Javier Luque, șeful departamentului de comunicații digitale la IPI.
Sondajul a fost realizat între decembrie 2022 și ianuarie 2023 și a vizat atât domeniul online, ce presupune atacurile verbal, doxingul, cele sexuale și/sau bazate pe gen, tentativele de defăimare și hacking, printre altele, cât și offline – atacuri fizice, procese arbitrare sau amenințarea cu procese de judecată. Studiul face parte din proiectul Decoding Disinformation Playbook, condus de IPI, în parteneriat cu Faktograf și cotidianul german TAZ.
