Are Republica Moldova nevoie de un comisar pentru informație? Opiniile experților
În contextul elaborării unui nou proiect de lege privind accesul la informație, la Chișinău s-a discutat recent și despre opțiunea creării unei instituții specializate, cum ar fi un comisar pentru informație, care să se preocupe de respectarea acestui drept. În timp ce unii experți afirmă că inițiativa este oportună, alții subliniază că implementarea acestui obiectiv nu ține de viitorul apropiat.
La conferința internațională „Punerea în aplicare efectivă a dreptului la informație: de la o nouă lege privind accesul la informație, la schimbări instituționale în Republica Moldova”, organizată la începutul lunii iunie, au participat experți europeni și locali, dar și reprezentanți ai mai multor autorități.
FUNCȚIILE UNUI COMISAR PENTRU INFORMAȚIE
Din start, experta Helen Darbshire din cadrul Consiliului Europei a calificat drept problematice datele statistice remarcate în contextul unui studiu cu privire la numărul refuzurilor la solicitările de informație din Republica Moldova. „Atunci când aud asemenea date (că 50% din solicitările de informație rămân fără răspuns) – aveți o problemă. Aveți o problemă investițională, dar cred că parțial asta se datorează și lipsei de resurse. Dacă ați avea instituții publice bine finanțate, cred că această rată ar fi diferită. Și dacă ați avea un organ de supraveghere bine finanțat, această problemă nu ar putea fi trecută cu vederea”, a remarcat Helen Darbshire.
Experta mai susține că, potrivit unui sondaj, majoritatea statelor din UE optează pentru crearea instituției comisarului pe acces la informație, unele preferând o instituție guvernamentală, iar altele – un comisar pentru informație și protecția datelor personale și/sau Ombudsman. „Dacă crezi în importanța accesului la informație, înțelegi ca acesta este un drept specific, diferit de protecția datelor cu caracter personal. E bine să existe o entitate specializată, separată, care va fi mult mai robustă”, a subliniat Darbshire.
Dawid Sześciło, expert al Proiectului Asocierea UE-Moldova, a explicat care ar fi funcțiile-cheie ale unui astfel de comisar: analiză (examinarea căilor de atac împotriva refuzurilor de acces la informație); controlul conformității (efectuarea de inspecții, impunerea de sancțiuni); promovare (colectarea datelor, stabilirea orientărilor, furnizarea de instruire și consiliere, cooperarea cu societatea civilă).
El consideră că ar fi mai eficientă crearea unei singure instituții responsabile de domeniul de aplicare a dreptului la informație: „În Moldova există deja un efort de aplicare a acestei legi [privind accesul la informație], dar eforturile sunt cumva dispersate, fragmentate”. Expertul este de părere că funcția de comisar independent pentru informație nu trebuie atribuită Ombudsmanului sau autorității pentru protecția datelor și a enumerat principalele condiții pentru o astfel de funcție: mandat puternic, independență și capacități.
EXEMPLUL BALCANIC
Dejan Milenković, de la Universitatea din Belgrad, s-a referit la experiența comisarului pentru informații din Serbia, instituție responsabilă atât de accesul la informație, cât și de protecția datelor cu caracter personal. Independența funcțională este stipulată în lege, iar comisarul este numit de deputați pentru un mandat de șapte ani. În Muntenegru, în schimb, această entitate reprezintă un organ colegial, format dintr-un președinte și doi membri. În Serbia, instituția este constituită din 104 angajați, iar în Muntenegru – 30 de angajați. În ambele cazuri, majoritatea lor se preocupă de domeniul protecției datelor cu caracter personal. Statisticile arată că în Serbia a crescut cu 36% numărul plângerilor pe încălcarea dreptului de acces la informație în 2021 față de anul precedent. „Aveam autorități care nu voiau să dea informația chiar și după decizia finală a Comisarului – 1.200 de solicitări care nu erau executate chiar și după decizia Comisarului. Pentru că ei riscau doar o amendă administrativă și atât. E o problemă specifică în Serbia, pentru că acolo comisarul nu are funcția de inspecție. În Muntenegru – are, dar doar parțial”, a explicat Dejan Milenković.
Elona Hoxnaj, de la Biroul Comisarului pentru Informație și Protecția Datelor cu Caracter Personal din Albania a relatat despre competențele instituției pe care o reprezintă. Comisarul din Albania are acces la informațiile ce fac obiectul unei plângeri, inclusiv clasificate drept „secret de stat”, încurajează principiul transparenței și emite recomandări. La capitolul sancțiuni, în Albania se aplică amenzi de la 1.200 de euro până la 2.500 de euro pentru refuzul de a pune la dispoziție informații, iar neaplicarea programului instituțional de transparență în termen se penalizează de la 400 de euro până la 800 de euro. De asemenea, sunt prevăzute amenzi și pentru distrugerea documentelor oficiale în scopul evitării dreptului la informație. „În ceea ce privește provocările, dificultățile cu care ne confruntăm în activitatea noastră, principala problemă este că în continuare avem funcționari publici care nici nu cunosc despre obligația de a interpreta toate informațiile deținute de autoritatea lor drept informație de interes public”, a remarcat Elona Hoxnaj.
REPUBLICA MOLDOVA ANALIZEAZĂ OPȚIUNILE
Șefa Direcției analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din cadrul Ministerului Justiției, Liliana Rusu, a menționat că autoritatea este antrenată în elaborarea unui nou proiect de lege privind accesul la informație și analizează opiniile experților pentru a identifica soluții optime. „Probabil, cele mai multe discuții vor fi legate de mecanismul instituțional. Noi, de fapt, am văzut că nu există un singur model. Practicile sunt diferite. Am văzut că anumite state au optat pentru instituirea unui organ independent în acest sector – instituirea unui comisar. Alte state au oferit această competență instituției Ombudsmanului sau instituției mandatată cu competența protecției datelor personale. Și, sigur, un alt model, care nu este exclus din această formulă, este mecanismul prin care o persoană, în cazul în care obține un refuz de furnizare a datelor, se poate adresa nemijlocit la această autoritate sau în instanța de judecată. Acest mecanism există acum în Republica Moldova”, a spus Liliana Rusu.
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a menționat că în 2021 instituția nu a primit nicio plângere cu privire la încălcarea dreptului de acces la informație, ci doar a recepționat solicitări de informație cu privire la modul de adresare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Reprezentanta Freedom House în Moldova, Tatiana Puiu, este de părere că instituirea unei instituții precum cea a comisarului pentru informație ar necesita pregătiri temeinice: „Trebuie de evaluat foarte atent și de văzut care formulă e mai potrivită”. Ea a explicat pentru Media Azi că, înainte de a institui o astfel de entitate, este necesară evaluarea necesității acesteia, numărului de angajați, dar și a aspectelor de credibilitate și independență. „Nu cred că e posibil acum, în contextul actual, în Republica Moldova, dar e o chestie de viitor. Pentru că e vorba nu doar de sancționare, dar și de monitorizare, de control, de colectarea datelor statistice. E o chestie de lungă durată, nu cred că până în toamnă s-ar reuși”, ne-a mai spus Tatiana Puiu.