Directorul interimar al Serviciului Moldova al postului Europa Liberă, despre reformarea redacției: Radioul nu moare, el evoluează și se numește astăzi podcast
Managerii Radio Europa Liberă au anunțat reorganizarea și extinderea instituției media, în contextul adaptării la necesitățile actuale ale audienței. Între timp, unii jurnaliști din vechea echipă au demisionat. Ce a dus la demararea schimbărilor, ce se întâmplă acum în redacție, dar și care este rolul radioului într-o eră a digitalizării, am discutat cu directorul interimar al Serviciului Moldova al postului Europa Liberă/Libertatea, Alexandru Eftode.
Media Azi: Domnule Eftode, revenirea Dvs la Chișinău este recentă, după ce ați activat timp de mai mulți ani la biroul din Praga al REL. V-ați întors definitiv sau doar pentru o perioadă?
Alexandru Eftode: Am venit la Chișinău pe 18 ianuarie, inițial pentru trei săptămâni, dar mă aflu în continuare aici. Am revenit în calitate de director interimar al Serviciului Moldova al Radio Europa Liberă, cu intenția să demarăm o reformă în biroul din Chișinău, una care a avut loc deja în majoritatea celorlalte birouri ale Europei Libere, adică în zeci de țări și în zeci de limbi.
Sunt aproape 20 de ani de când ați plecat de la Chișinău, dar ați urmărit îndeaproape evenimentele din Republica Moldova în calitate de jurnalist. Cum vi se pare situația mass-mediei? Vedeți o evoluție de-a lungul timpului sau dimpotrivă?
Depinde despre ce vorbim. În toate clasamentele din ultimii ani societatea moldoveană este considerată parțial liberă sau liberă, în funcție de cum evoluează situația într-un an sau celălalt. Republica Moldova are atât o societate divizată, cât și o presă divizată. Există puțină presă independentă, care să-și poată face meseria fără teamă că nu va mai avea suficientă finanțare la un moment dat, care să-și poată planifica activitatea pe termen îndelungat, să-și poată face o politică editorială pe termen lung fără să fie mereu în situația să caute bani pentru publicitate și să riște să nu-i găsească sau, dimpotrivă, să caute finanțări din proiecte, de exemplu. Pentru că dacă depinzi doar de ele, nu-ți poți dezvolta propria politică editorială pe termen îndelungat, trebuie să o ajustezi la ce ar vrea donatorii, la tematicile proiectelor. Spre deosebire de presa independentă din Republica Moldova, care într-o măsură mai mare sau mai mică depinde de aceste lucruri, Europa Liberă nu depinde de ele, având un buget[1] care îi permite să aibă o politică editorială pe un termen îndelungat.
Ați menționat despre debutul unei reforme în redacția de la Chișinău. Despre ce este vorba?
Este o reformă care înseamnă punerea unui accent mare pe produsele digitale. Radio Europa Liberă, la general, nu mai este demult numai radio. Avem producții video, storytelling pentru platformele digitale, social media ș.a.m.d. A fost nevoie de o reformă ca să construim structuri editoriale solide, pentru un efort mai sustenabil pe un termen mai lung, în toate celelalte servicii. În alte părți s-a făcut acest lucru, iar aici nu.
Munca din biroul de la Chișinău trebuie reorganizată. O să continuăm să facem produse radio, dar jurnalismul acum se face în două mari etape. Una e să aduci informația în redacție — jurnalismul clasic, în care se caută povestea, se investighează, se face fact-checking. Și noi vrem să consolidăm această parte. Dar mai este și cealaltă etapă. Înainte, plasai povestea într-un articol de ziar și te duceai acasă, acum sunt însă multe platforme și trebuie să spui povestea diferit, în funcție de platforma pe care o promovezi. Dacă vorbim de digital, într-un fel o spui pe site, altfel pentru Facebook, Telegram și cu totul diferit pe Instagram, pe Youtube etc. E o muncă enormă să spui povestea în mod diferit, pentru diferite tipuri de audiență și platforme, și munca aceasta trebuie făcută de cineva, aici, în birou.
Planificăm să ne extindem, să mărim numărul angajaților (de la 20, la 36). Va exista o redacție de știri, o redacție de investigații și feature (povești). Aici se va produce jurnalism clasic. În plus, vrem să creăm o redacție digitală, cu o echipă de producători digitali și de social media, care va ajuta jurnaliștii să spună poveștile în mod diferit pe diferite rețele, inclusiv producție grafică și infografică. Mai avem o unitate de producție video, pe care o vom consolida, și o redacție de radio sau, mai exact, produse audio. Încercăm să facem și un program de training pentru jurnaliștii pe care îi avem acum în redacție și pentru cei care vor veni. În curând urmează să publicăm anunțuri pentru noi angajări. Deocamdată am anunțat doar că suntem în căutarea unui redactor-șef, care va fi persoana numărul doi în Serviciul Moldova al Radio Europa Liberă după șeful Serviciului, care, pentru claritate, nu sunt eu.
Dumneavoastră sunteți șef interimar. Până când?
Noi sperăm ca reorganizarea biroului de la Chișinău să se încheie cât mai curând, în funcție de cât de rapid vom găsi o echipă, pentru că avem nevoie de oameni, nu suntem suficienți pentru scopul pe care ni l-am propus. Suntem conștienți că, o vreme, va trebui să funcționăm poate nu cu toată redacția completată, dar când vom avea o masă critică, atunci va fi un concurs pentru funcția de director al Serviciului Moldova al Radio Europa Liberă. Această persoană va rămâne la Praga, unde e sediul nostru central.
Până acum, publicul Radio Europa Liberă putea să vă asculte atât accesând site-ul, dar și în eter. Cum rămâne, până la urmă, cu componenta radio? V-ați referit la o redacție de produse audio…
Vrem să mutăm puțin accentul pe faptul că oamenii consumă în prezent radio diferit de felul în care o făceau până acum. Republica Moldova e abia la început, dar trebuie să ne pregătim pentru o perioadă în care din ce în ce mai puțină lume va alege radioul pentru a se informa, nu pentru muzică, dar pentru informare. Dacă acum zece ani, în sondajele Barometrului de Opinie Publică, în jur de 15% din cei chestionați spuneau că aleg radioul pentru a se informa, aceleași sondaje din toamna anului 2021 indică cifra de 3%. Oamenii au trecut pe rețele, pe platformele digitale, pe telefonul mobil. Toată lumea se informează de pe dispozitive mobile. 80% din traficul de pe site-ul nostru provine de pe telefonul mobil. Deci trebuie să îmbunătățim aceste produse, să-i oferim audienței mai mult, să ajutăm oamenii să găsească exact ceea ce caută, repede, fără să orbecăiască prin fel de fel de site-uri.
Noi vom continua să facem produse audio, dar o să încercăm să le remodelăm ca să putem ajunge la audiența care preferă să asculte de pe telefon și radio, și podcasturi. O audiență în creștere. Podcastul, spre deosebire de radio, nu se adresează unei audiențe mari, ci este o relație intimă cu cel care te ascultă în căști. Îi vorbești lui sau ei și spui altfel povestea. Spui o poveste despre ceea ce s-a întâmplat în acea zi unui om care te ascultă în căști și, atunci, e un radio mai curând povestit decât declamat la un fel de microfon. Dacă înțelegi asta, îți rearanjezi altfel povestea.
Vom mai auzi emisiunile voastre pe vreo frecvență radio?
Cu siguranță, noi vrem să rămânem peste tot unde existăm acum. O să avem o redacție de produse audio îmbunătățită. Modelul Europa Liberă de până acum era producerea și plasarea emisiunilor radio la niște posturi afiliate, așa cum le spunem noi. La Chișinău ne retransmit Jurnal FM și Retro FM. Un alt afiliat este Eco FM, care emite în alte zone din Republica Moldova, iar un afiliat mare cu care am lucrat o vreme îndelungată și unde plasam emisiunile noastre cele mai importante era Vocea Basarabiei, care nu ne mai retransmite din motive ce nu țin de noi. Deci, din noiembrie anul trecut, emisiunile noastre de top de radio nu se mai auzeau în niciunul din marele orașe – nici la Chișinău, nici la Bălți, nicăieri. Toată audiența noastră s-a mutat pe site. Tocmai din acest motiv, de câteva luni, reîmpachetăm emisiunile și le difuzăm la Jurnal FM și la Retro FM, care ne preiau la ora 21:00.
Este din ce în ce mai greu să identificăm posturi de radio care ar putea fi afiliate, mai ales în Republica Moldova, inclusiv pentru că nu se mai fac cercetări serioase, să vedem – postul X de radio ce audiență are sau unde emite, cum emite. Este foarte dificil. Cercetări sunt puține pentru că mediul nu mai este atrăgător. În plus, nu ne putem afilia cu oricine. Trebuie să existe un format. Unele posturi de radio pur și simplu nu ne vor prelua. Ele au altă filosofie, accent pe muzică etc.
Din perspectivă istorică, radioul a fost mult timp principalul mijloc de informare pentru omenire, mai ales în situații de criză precum un război care se întâmplă, bunăoară, și în prezent în regiune. În viziunea Dvs, mai este nevoie să readucem în actualitate radioul ca sursă primară de știri sau trebuie să ne împăcăm cu ideea că el „moare”?
Radioul nu moare, el evoluează. El astăzi se numește podcast, produs audio. Voi răspunde printr-un exemplu. La scurt timp după ce Federația Rusă a invadat Ucraina, BBC a anunțat că revine în Rusia, pe frecvențe medii și scurte. După mine, a fost mai degrabă un pas de PR – fără a-mi dori să intru în dispute cu BBC -, pentru că nu se mai duce lumea în Rusia să caute frecvențele BBC și să asculte știrile. Oamenii folosesc VPN, fel de fel de metode ca să se informeze cu telefonul mobil, pe computer, lumea vrea să facă click, să caute, să aprecieze, să distribuie. La radio, informația o auzi și zboară, nu mai poți reveni ca să verifici ce s-a spus, cum s-a spus. Noi vrem să continuăm să servim acest public, dar să le oferim și posibilitatea de a ne asculta pe telefonul mobil, de a reveni, a face click. Dacă nu evoluăm, devenim irelevanți, posturile de radio în general.
Admiteți oare că intrați în concurență cu instituțiile media online de pe piață, care luptă pentru audiență și pentru profit? Spre deosebire de Radio Europa Liberă, ele nu sunt finanțate de nimeni, nu au un buget asigurat anual. Nu vi se pare o competiție nedreaptă?
Noi nu vrem să rupem din audiența nimănui. Dimpotrivă, misiunea Europei Libere este nu doar să informeze, dar și să contribuie la asanarea unui mediu. Cam peste tot unde am fost, am setat niște standarde și am colaborat mereu cu presa locală, inclusiv în Republica Moldova. Chiar și relația cu afiliații este o colaborare.
Competiția este un lucru bun. Noi nu putem să stăm într-o zonă de confort, pentru că vrem să ajungem la oameni și luptăm pentru audiență ca toți ceilalți și prin asta, prin efort colectiv, servim un public. Interesul nostru primordial este ca lumea să fie informată și dacă concurența cu alți actori de pe piața online ajută ca publicul să fie mai bine informat înseamnă că noi ne atingem scopul.
Problema astăzi nu este că nu există acces la informație, dar că e foarte greu să te informezi rapid și corect, există foarte multă informație, și informare, și dezinformare, și e greu uneori să faci diferența. Noi vrem să răzbatem prin acest torent, să ne ajutăm publicul să se orienteze în această avalanșă, să-l ghidăm către informația esențială, cea care contează
Cum veți convinge publicul? Avem multe instituții media populare, foarte bine poziționate, care și-au creat o audiență fidelă în timp.
Serviciul Moldova al Europei Libere face parte dintr-o instituție mult mai mare. M-ați întrebat mai devreme de calitatea presei moldovene. În foarte multe privințe, își face meseria foarte bine, dar există și locuri unde șchiopătează. Toată lumea orbecăie. Nu s-au inventat rețelele sociale în Republica Moldova, așa-i? În altă părți, presa e mai avansată, iar Europa Liberă are acces la această informație și noi o să venim cu o abordare mai profesionistă decât cea pe care am avut-o până acum, o să antrenăm jurnaliștii și, dacă o să ne reușească să facem produse mai bune, atunci de ce să convingem pe cineva? Publicul pur și simplu va veni. În al doilea rând, dacă vom face produse mai bune, sperăm că și alte redacții vor vedea și vor dori să facă la fel.
Noi vrem să ajungem la cât mai multă lume, dar obiectivul nostru este să informăm oamenii, nu să creăm audiență ca să atragem publicitate, de exemplu. Și dacă informăm oamenii mai bine, generăm concurență și alții înțeleg că trebuie să se miște și ei, să facă lucrurile mai bine, atunci ne-am atins scopul.
Reforma demarată la Europa Liberă a generat, pe de altă parte, plecarea mai multor jurnaliști din redacție. Cum explicați?
Noi planificăm o reorganizare aici și vrem ca jurnaliștii noștri să facă lucruri noi, lucruri ușor diferite decât cele de până acum. Iar dacă nu vor cunoaște, o să le oferim oportunități de instruire. Explicațiile pe care le am de la cei care au hotărât să plece sunt de ordin personal, că fac niște schimbări în viață. Au toată libertatea din moment ce există o schimbare și aici li s-a părut că a apărut un moment oportun. Dar nu aș intra în multe detalii, e o discuție pe care o putem avea de față cu cei care au plecat.
Reforma pe care o facem în biroul de la Chișinău e printre ultimele dintre toate serviciile Europei Libere. Ea a avut loc deja în în Rusia, Belarus, în Balcani. Noi am invitat toată lumea să rămână, să facă jurnalism alături de noi. Înțelegem că va fi un efort foarte mare să angajezi o echipă, mai ales în condiții de război și instabilitate. Va fi greu, va trebui de muncit. Cine vrea să fie alături de noi – oferim această posibilitate absolut tuturor.
Odată cu unii colegi „pleacă” și unele programe? Europa Liberă are emisiuni deja consacrate și cu un public propriu, cum ar fi „Punct și de capăt” sau „Pur și Simplu”. Renunțați la ele?
Orice reformă și reorganizare presupune o perioadă de tranziție în care, iată, unii pleacă, alții vin și încă nu știu să facă așa cum ai vrea tu să facă. E o perioadă fluidă, dificilă și cu multe necunoscute, în care suntem conștienți că am putea fi în dificultate să continuăm cu unele produse ale noastre pentru o perioadă, dar noi nu vrem să renunțăm la niciunul din produsele cunoscute de publicul de aici, nici la „Pur și Simplu”, nici la talk-show-urile din studio. Vrem să le reluăm atunci când o să avem echipa necesară pentru a le produce.
Noi deja am lansat un produs nou, chiar în miezul acestei reforme. E o emisiune la Moldova 1, pe care o facem în coproducție. Și o să anunțăm mult mai multe produse noi, dar trebuie să creăm echipa, să facem un plan de conținut, dar suntem abia la început. Războiul s-a suprapus peste toate intențiile noastre de reformă și a trebuit să le amânăm, inclusiv din această au apărut fel de fel de animozități probabil. Lumea nu a înțeles exact cât poate să dureze schimbarea, toată lumea are anxietăți.
Am văzut anunțul recent privind angajarea noului redactor-șef. Există interes? Câte dosare ați recepționat?
Da, există interes, dar așteptăm mai multe candidaturi. Noi nu am făcut o campanie deocamdată, suntem abia la început, pentru că vrem să angajăm o echipă mai mare, să atragem mai mulți jurnaliști și oferim mai multe beneficii. În biroul de la Chișinău multă vreme nu a existat posibilitatea de a crește în interiorul echipei. Acum o să existe.
Să recunoaștem, totuși, că persoanele care și-au anunțat plecarea sunt nume sonore în jurnalismul din Republica Moldova, echidistante, care au contribuit mult la evoluția acestui domeniu. Și Europa Liberă și-a adus contribuția la creșterea acestor oameni. Ați încercat să-i convingeți să se răzgândească? Cât de dificil este să renunțați la ei?
Nu este simplu. Noi am fi vrut ca toată lumea să rămână aici, să înțeleagă noile priorități și să ne ajute în acest efort. Unii au considerat că pleacă, alții – că pur și simplu se retrag; unii pot și sunt dispuși să depună eforturi în continuare, alții – mai puțin. Se mai schimbă niște generații. Spuneți-mi când ați ascultat ultima dată o emisiune de radio, v-ați informat de acolo și v-a fost suficient? Eu cred că noi trebuie să oferim mult mai mult publicului, iar cine nu e gata… Noi am vrut să găsim loc fiecăruia, dar nu putem să batem pasul pe loc, să nu facem nimic pentru că nouă ni se pare că radioul sau felul în care s-au făcut lucrurile până acum a fost suficient și altfel nu se poate. Oricând e loc de mai bine.
În același context, ne întrebăm de unde oameni. Republica Moldova trece printr-o criză de resurse umane, de profesioniști, inclusiv în media.
Cred că există suficienți jurnaliști buni. Redacții sunt multe, presa este diversă, sunt multe proiecte. Sperăm să găsim acești oameni. Noi oferim oportunități pentru cei mai tineri să învețe și să crească profesional, pe de altă parte vrem și nume cunoscute și sperăm să-i atragem și asemenea colegi.
Va depinde foarte mult de redactorul-șef sau redactoarea-șefă cum o să adunăm echipa și cum o să funcționăm mai departe. Deocamdată avem acest anunț, urmează altele în săptămânile viitoare. E o perioadă ciudată, în contextul războiului. Lumea s-a schimbat și încă nu reușim să ne dăm seama de asta, dar din 24 februarie trăim într-o cu totul altă lume. E greu să găsești oameni care să semneze un contract pe termen lung la biroul din Chișinău, dar nu imposibil, pentru că în perioada aceasta ciudată, Europa Liberă oferă stabilitate, oferă o ancoră pentru cei care vor să vină să facă meserie, să facă jurnalism. Noi nu depindem de factori precum fluxurile de publicitate fluctuante; că nu mai funcționează economia cum a funcționat; de faptul că unii donatori au alte priorități acum pentru că e război și ar trebui ajutați refugiații. E complicat pe de o parte să cauți oameni și să-i convingi, din cauza războiului, dar pe de altă parte noi considerăm că oferim aici siguranță și stabilitate.
Eu cred că putem pune și altfel întrebarea: «Dar ce facem dacă nu încercăm o schimbare?». Murim cu zile. Noi trebuie să încercăm, să modernizăm această redacție de dragul publicului din Republica Moldova și dacă nu încercăm să facem lucrul acesta, atunci ce facem? Ne ducem cu toții să facem comunicare? Abandonăm operațiunea?
[1] Buget aprobat anual de Congresul Statelor Unite ale Americii.
