Indicele privind Situația Presei în Moldova în 2021: ajustările cadrului juridic „n-au reușit să genereze efectele așteptate”
Modificările la Codul serviciilor media audiovizuale operate în toamna anului 2021 în raport cu autoritatea de reglementare din domeniu nu sunt în corespundere cu bunele practici, iar unele ajustări legislative „n-au reușit să genereze efectele așteptate”, potrivit Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) în anul 2021, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) luni, 21 februarie.
Bunăoară, indicatorul privind cadrul juridic de reglementare a activității presei, potrivit evaluării experților, a întrunit 25,33 de puncte, ceea ce semnifică „o situația gravă”. Este cel mai mic punctaj acordat cadrului juridic de reglementare a mass-mediei din 2016, anul când CJI a început să realizeze ISPM.
Evaluatorii consideră că legislația națională este insuficientă pentru a răspunde necesităților de reglementare a activității presei. Potrivit lor, în timp ce publicitatea politică rămâne neacoperită de legislație, regulile de reflectare a campaniilor electorale în mass-media „nu sunt suficient de bine elaborate pentru a preveni conduite neoneste din partea unor furnizori de servicii media sau concurenți electorali”. „Toate aceste aspecte, importante pentru activitatea adecvată a presei și pentru calitatea jurnalismului, au rămas și în 2021 în afara preocupărilor autorităților”, se arată în cercetare.
Experții au menționat că ultimele modificări la legislația audiovizuală nu sunt în corespundere cu bunele practici și că schimbările, votate în lunile septembrie și octombrie 2021, „permit oricărei majorități parlamentare să revoce membrii Consiliului Audiovizualului, determinând astfel subordonarea politică a autorității”.
Alte probleme semnalate de experți la acest capitol se referă la „interpretarea arbitrară și aplicarea neuniformă și incoerentă a legislației mass-media”, iar cel mai problematic segment vizează accesul la informația de interes public.
Autorul cercetării, Ion Bunduchi, concluzionează la acest capitol că puținele ajustări ale cadrului juridic de profil în 2021 „n-au reușit să genereze efectele așteptate”. Expertul a propus și un set de recomandări ce ar putea îmbunătăți situația, printre care: abandonarea practicii de a modifica în grabă legislația media în scopul obținerii unor efecte provizorii îndoielnice; revenirea la varianta inițială a Codului; implementarea cu bună credință a Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei.
Documentul este elaborat pentru al șaselea an consecutiv și oferă un tablou al presei, specificând problemele, dar și îmbunătățire din sectorul media al Republicii Moldova.