Alina Radu, după procesul cu partidul condus de Tarlev: „Aș vrea ca legislația anti-SLAPP să fie implementată cât mai curând”

Partidul pentru Viitorul Moldovei, condus de deputatul Vasile Tarlev, nu a achitat cei 10.000 de lei pe care a fost obligat să îi plătească jurnalistei Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă (ZdG), după ce a pierdut un proces intentat împotriva ei. Deși instanța a respins cererea formațiunii politice, recuperarea cheltuielilor de asistență juridică necesită noi demersuri. Avocatul Vitalie Enachi a confirmat pentru Media Azi că dosarul se află deja la un executor judecătoresc. Jurnalista descrie procesul drept „o mare pierdere de timp” și atrage atenția asupra necesității aplicării legislației anti-SLAPP.

Potrivit Ziarului de Gardă, formațiunea politică a acționat-o în judecată pe Alina Radu în februarie 2025, în legătură cu o postare publicată de jurnalistă pe Facebook, care îl viza pe Vasile Tarlev. Mesajul nu făcea referire la partidul condus de el.

La 9 iulie 2026, Judecătoria Chișinău a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Potrivit dispozitivului hotărârii, instanța a dispus încasarea de la formațiunea politică, în beneficiul jurnalistei, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10.000 de lei, apreciate drept „reale, necesare și rezonabile”.

Hotărârea putea fi contestată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului. Potrivit ZdG, aceasta nu a atacată cu apel.

Cu toate acestea, formațiunea politică nu a achitat suma stabilită de instanță. Potrivit ZdG, reprezentanții partidului au invocat dificultăți financiare și au solicitat achitarea banilor în rate. Informația a fost confirmată pentru Media Azi și de avocatul Vitalie Enachi, care a reprezentat-o pe Alina Radu în instanță. Acesta a precizat că, în urma neachitării sumei, au fost inițiate demersurile de executare silită, cauza aflându-se deja în procedura de executare.

ALINA RADU: „A FOST O MARE PIERDERE DE TIMP”

Solicitată de Media Azi să comenteze cazul, directoarea Ziarului de Gardă a declarat că procesul a presupus un consum considerabil de timp și resurse, iar obținerea unei hotărâri favorabile nu a însemnat încheierea tuturor demersurilor.

„A fost o mare pierdere de timp și o perioadă plină de dezamăgiri atât în unele formațiuni politice și unii lideri de partide, cât și în sistemul de justiție, care nu a descalificat inițial acest proces. A trebuit să umblăm în instanță un an și jumătate, după care încă trebuie să umblăm prin oficiile executorilor judiciari, ca acest politician, devenit între timp parlamentar, să respecte decizia instanței la care s-a adresat chiar el”, a declarat Alina Radu pentru Media Azi.

Jurnalista a atras atenția și asupra necesității de a pune în aplicare legislația anti-SLAPP și de a pregăti judecătorii pentru examinarea unor astfel de cazuri.

„Aș vrea ca legislația anti-SLAPP să fie implementată cât mai curând, iar judecătorii să primească instruirile necesare pentru a nu admite asemenea cazuri pe rol. Și aș mai vrea ca alegătorii să taxeze astfel de politicieni și partide, nu să-i întrețină din bani publici în Parlament, în timp ce aceștia hărțuiesc jurnaliștii în instanță”, a adăugat directoarea ZdG.

AVOCATUL VITALIE ENACHI: „CU SIGURANȚĂ ERA UN CAZ DE TIP SLAPP”

Avocatul Vitalie Enachi, care a reprezentat-o pe Alina Radu în instanță, consideră că acțiunea intentată de partidul condus de Vasile Tarlev a avut caracteristicile unui proces de tip SLAPP. În explicațiile oferite pentru Media Azi, el a invocat modul în care s-a desfășurat examinarea cauzei, inclusiv absența ulterioară a reprezentanților reclamantului de la ședințele de judecată.

Potrivit avocatului, deși partea reclamantă a încetat să mai participe la unele ședințe, jurnalista și apărătorul său au fost nevoiți să continue demersurile judiciare. Enachi a precizat că a preferat ca instanța să examineze acuzațiile aduse jurnalistei și să se pronunțe asupra temeiniciei acestora, în loc ca procesul să fie încheiat din motive procedurale.

În ceea ce privește neachitarea cheltuielilor de judecată, Vitalie Enachi a explicat că, potrivit modificărilor aduse Codului de executare, persoana sau instituția obligată printr-o hotărâre judecătorească să achite o sumă de bani are la dispoziție 15 zile pentru a face plata de bunăvoie, după ce primește o somație.

Apărătorul jurnalistei a precizat că reprezentanții Alinei Radu au transmis partidului somația și au acordat termenul prevăzut de lege. Formațiunea politică ar fi invocat lipsa resurselor financiare și ar fi propus achitarea celor 10.000 de lei în rate. Întrucât suma nu a fost achitată, avocatul a solicitat inițierea procedurii de executare silită. El a confirmat că dosarul se află deja la un executor judecătoresc, care urmează să întreprindă măsurile legale pentru recuperarea banilor.

Astfel, deși instanța a stabilit obligația de achitare a cheltuielilor pentru asistența juridică, recuperarea efectivă a banilor presupune noi demersuri din partea jurnalistei.

CE SCHIMBĂRI PROMITE NOUA LEGISLAȚIE ANTI-SLAPP

Pe 2 octombrie 2026, Parlamentul a adoptat, în lectura a treia și finală, legea privind combaterea procedurilor judiciare abuzive împotriva mobilizării publice, cunoscută drept legea anti-SLAPP. Noile prevederi urmează să intre în vigoare la 1 mai 2027 și au drept scop protejarea jurnaliștilor și a altor persoane implicate în dezbateri de interes public împotriva proceselor judiciare abuzive.

Potrivit prevederilor adoptate, instanțele vor avea la dispoziție mecanisme pentru respingerea timpurie a cererilor vădit neîntemeiate. De asemenea, persoanele vizate de asemenea acțiuni vor putea solicita depunerea unei cauțiuni de către reclamant pentru acoperirea eventualelor cheltuieli de judecată și despăgubiri. Legislația prevede și posibilitatea aplicării unor amenzi în cazul constatării caracterului abuziv al proceselor.

Aceste măsuri sunt concepute pentru a limita utilizarea proceselor judiciare ca instrument de intimidare și pentru a reduce povara financiară și procedurală asupra persoanelor vizate. Eficiența lor în practică va putea fi evaluată după intrarea în vigoare și aplicarea noilor prevederi.

În acest context, jurista Centrului pentru Jurnalism Independent, Cristina Durnea, a atras anterior atenția, într-o declarație pentru Media Azi, asupra importanței pregătirii profesioniștilor din domeniul justiției pentru aplicarea noilor mecanisme.

„Experiența arată că o lege bine redactată nu garantează, prin ea însăși, o protecție eficientă. Pentru ca legea să ofere protecția pe care și-o propune, va fi nevoie de judecători și avocați care să înțeleagă scopul acestor mecanisme și să le aplice consecvent”, a explicat jurista.