Ce presupune proiectul de lege privind combaterea proceselor de tip SLAPP

Un proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției introduce un cadru juridic nou pentru combaterea procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de interes public (cunoscute despre SLAPP). Inițiativa transpune directiva europeană  din domeniu și urmărește alinierea legislației naționale la standardele comunitare privind protecția libertății de exprimare și a participării civice.

Potrivit autorilor, adoptarea noilor reglementări este necesară în contextul creșterii îngrijorătoare a fenomenului cunoscut sub denumirea de SLAPP (acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice), prin care jurnaliștii, activiștii, organizațiile civice, apărătorii drepturilor omului sunt atrași în procese de judecată costisitoare și de durată cu scopul de a fi intimidați sau reduși la tăcere. „Reclamantul nu urmărește în mod real obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile, ci scopul său principal este de a intimida, hărțui și epuiza financiar și psihologic persoana vizată, folosind însăși durata, complexitatea și costurile procedurii judiciare ca instrument de pedeapsă. Efectul generat de aceste proceduri abuzive nu se limitează doar la victima directă, ci produce un «efect de descurajare» generalizat la nivelul întregii societăți”, se atrage atenția în nota de fundamentare.

Documentul subliniază că actualul cadru legal nu oferă instrumente eficiente pentru a opri rapid astfel de proceduri. În prezent, instanțele pot sancționa abuzul de drept procesual doar la finalul procesului, ceea ce nu împiedică producerea efectelor negative asupra persoanelor vizate. În acest context, proiectul propune instituirea unor mecanisme procedurale speciale, care să permită intervenția timpurie a instanțelor.

Inițiativa introduce, pentru prima dată, definiții clare pentru concepte precum „mobilizare publică” și „proceduri judiciare abuzive”. Mobilizarea publică este definită ca orice activitate sau declarație realizată în exercitarea libertății de exprimare și care vizează o chestiune de interes public, în timp ce procedurile abuzive sunt acele acțiuni judiciare inițiate nu pentru apărarea unui drept real, ci pentru a intimida sau sancționa participarea la dezbaterea publică.

De asemenea, proiectul introduce un mecanism de „respingere rapidă” a cererilor vădit neîntemeiate. Astfel, pârâtul va putea solicita instanței respingerea acțiunii încă din faza inițială a procesului, iar judecătorii vor avea obligația să examineze aceste cereri în regim de urgență. În același timp, sarcina de a demonstra temeinicia acțiunii revine reclamantului.

Proiectul de lege mai prevede posibilitatea obligării reclamantului să depună o cauțiune pentru acoperirea cheltuielilor de judecată, precum și acordarea de despăgubiri integrale pârâtului în cazul în care se constată caracterul abuziv al procedurii. Totodată, instanța va putea aplica amenzi de până la 250.000 de lei și va putea dispune publicarea hotărârii judecătorești în mass-media, pentru restabilirea reputației persoanei vizate.

În plus, documentul stipulează introducerea măsurii de protecție împotriva hotărârilor judecătorești străine rezultate din proceduri abuzive și prevede colectarea de date statistice privind astfel de cazuri, în vederea monitorizării fenomenului.

Proiectul de lege vizează modificarea mai multor acte normative, inclusiv a Legii privind libertatea de exprimare, a Codului de procedură civilă, Codului contravențional și a legislației privind asistența juridică garantată de stat. Potrivit documentului, noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 1 mai 2027.

Anterior, Media Azi a explicat pe larg care sunt standardele Uniunii Europene privind protejarea dezbaterii publice, care sunt lacunele legislative ale Republicii Moldova în acest sens, dar și ce ar urma să se schimbe, în practică, odată cu ajustarea legislației.