Ce prevede proiectul noii legi privind mass-media, înregistrat în Parlament

Proiectul de lege privind mass-media, înregistrat în Parlament la mijlocul lunii aprilie, introduce mai multe prevederi noi și preia elemente din Regulamentul european privind libertatea mass-mediei (EMFA). Astfel, autoritățile își propun să adapteze cadrul normativ la evoluțiile din domeniu și promit alinierea acestuia la standardele europene privind libertatea presei, pluralismul mediatic şi transparenţa proprietății mass-media.

Potrivit autorilor, o nouă lege privind mass-media este necesară în contextul evoluției semnificative a sectorului în ultimii ani, actuala Lege a presei fiind adoptată la începutul anilor ‘90, când spațiul mediatic era dominat de presa scrisă. „Evoluţiile tehnologice şi transformarea modului de producere şi distribuire a informației au generat noi provocări pentru funcționarea independentă a instituţiilor media. Creşterea rolului platformelor digitale şi al altor intermediari online în distribuția conținutului jurnalistic, precum şi schimbările structurale ale pieței media evidențiază necesitatea consolidării garanțiilor privind independența editoríală şi protecția activității jurnalistice împotriva ingerințelor nejustificate. În fața acestor schimbări, cadrul legislativ actual nu asigură o reglementare eficientă”, se arată în nota de fundamentare. 

De asemenea, este necesară alinierea cadrului normativ național la standardele europene privind libertatea presei, pluralismul mediatic şi transparenţa proprietății mass-media. Astfel, proiectul transpune parțial prevederi din Regulamentul (UE) 2024/1083, care stabilește reguli comune pentru serviciile media în Uniunea Europeană, vizând protecția independenței editoriale, transparența proprietății, protecția surselor jurnalistice și evaluarea concentrării mediatice.

Inițiativa stabilește clar că statul trebuie să garanteze libertatea de exprimare a mass-mediei și nimeni nu poate interzice sau împiedica difuzarea informațiilor de interes public decât în condițiile legii. „Independența editorială a furnizorilor de servicii mass-media este recunoscută și garantată de lege. Cenzura, sub orice formă, este interzisă”, stipulează actul.  Mai mult, „constrângerea, intimidarea sau exercitarea oricăror presiuni asupra jurnalistului în scopul influențării activității jurnalistice atrage răspundere contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii”.

Totodată, conform textului de lege, „furnizorii de servicii mass-media au obligația să asigure transparența structurii de proprietate și a surselor de finanțare”.

În ceea ce privește securitatea jurnaliștilor, proiectul inițiativei legislative prevede asigurarea protecției și siguranței acestora, în special în contextul acțiunilor de război, al conflictelor, protestelor și demonstrațiilor de orice natură.

Proiectul de lege introduce un set de prevederi noi. În primul rând, este vorba de definirea principalelor concepte relevante pentru domeniu, precum pluralism mediatic, responsabilitate editorială, furnizor de servicii mass-media, concentrări pe piața mass-media Legea introduce și o definiție explicită a „dezinformării”, vizând combaterea informațiilor false sau înșelătoare care pot produce prejudicii publice, aspect cu relevanță directă pentru circulația rapidă a conținutului digital.

De asemenea, se prevede instituirea unui registru al furnizorilor de servicii mass-media, ce ar urma să fie gestionat de Ministerul Culturii și să aibă, potrivit autorilor, „caracter benevol”. Acesta ar fi destinat evidenței administrative a furnizorilor de servicii mass-media şi facilitării accesului publicului la informații privind structura proprietății şi principalele surse de finanțare ale instituțiilor media. Autoritățile își mai propun clarificarea rolurilor instituțiilor publice implicate în domeniul mass-media, în special ale Ministerului Culturii, Consiliului Audiovizualului şi Consiliului Concurenței.

Totodată, sunt stipulate reglementări pentru mediul online și spațiul digital. Textul definește pentru prima dată noțiunea de „platformă online” ca serviciu de găzduire care stochează și diseminează informații către public, extinzând astfel cadrul legal tradițional al presei către mediul digital. De asemenea, responsabilitatea editorială este clarificată prin includerea obligației de verificare continuă a conținutului generat cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială. Proiectul mai prevede reguli de transparentizare a structurii de proprietate și a surselor de finanțare pentru furnizorii de servicii mass-media, inclusiv cei din mediul online, și consolidează protecția drepturilor la viață privată și a datelor cu caracter personal.

Anterior, Media Azi a explicat pe larg ce schimbări practice urmează să aducă noua lege a presei, care sunt standardele Uniunii Europene în acest domeniu, dar și când estimează autoritățile competente că aceasta ar putea intra în vigoare.