Raportul de activitate al CA pentru 2025, audiat în Parlament: aprecieri din partea majorității parlamentare și critici din opoziție

Raportul de activitate al Consiliului Audiovizualului (CA) pentru anul 2025 a fost aprobat de Parlament cu 53 de voturi. Rezultatele activității instituției au fost prezentate de către președinta Liliana Vițu în cadrul ședinței plenare din 26 martie a Legislativului. În urma audierilor, activitatea autorității din audiovizual a fost apreciată și lăudată de unii deputați din majoritatea parlamentară, dar a atras critici din partea reprezentanților opoziției.

În plen, președinta CA, Liliana Vițu, a prezentat principalele constatări ale raportului, despre care Media Azi a mai scris anterior. Șefa autorității naționale de reglementare în audiovizual a subliniat că CA s-a preocupat de protejarea spațiului audiovizual autohton, în contextul riscurilor generate de operațiuni maligne de interferență externă, al campaniilor coordonate de dezinformare și al necesității unei informări corecte a publicului. Ea a precizat că nucleul acțiunilor s-a concentrat pe monitorizarea modului în care serviciile media audiovizuale de televiziune au reflectat scrutinul parlamentar din septembrie 2025. În premieră, CA a realizat o monitorizare integrală a tuturor celor cinci tipuri de programe prevăzute de Codul Electoral: programe de știri și actualități, emisiuni de informare electorală, emisiuni de promovare electorală, dezbateri electorale și programe de publicitate electorală. Totodată, Liliana Vițu a menționat și alte evenimente și inițiative ale CA, printre care educația media și alfabetizarea informațională, cooperarea cu societatea civilă, precum și consolidarea relațiilor externe.

Câțiva dintre deputații care reprezintă majoritatea parlamentară au apreciat activitatea prezentată în raport și au subliniat că instituția reușește să facă o muncă dificilă cu o echipă restrânsă de oameni.

„Din numele cetățenilor acestei țări, dar și al majorității parlamentare, vreau să mulțumesc celor 11 angajați ai Consiliului Audiovizualului CA care, pe parcursul a șase săptămâni, pe durata campaniei electorale, de dimineață până noapte, fără zile de odihnă și fără softuri sofisticate, au procesat un volum uriaș de material audiovizual”, a comentat deputatul fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate Maxim Potîrniche. Tot el a întrebat ce investiții în infrastructură sau în pregătirea profesională se planifică pentru 2026. 

„Ca să poți planifica investiții, trebuie să ai în cine să investești. CA, ca și celelalte instituții, are nevoie de oameni, de persoane care să lucreze. Oamenii nu vin pentru salarii care nu sunt competitive, iar până ajungem în punctul în care să analizăm ce investiții ar mai fi necesare, de exemplu, cu sprijinul partenerilor de cooperare am oferit cursuri de engleză. (…) Deci, până ajungem să gândim forme de a investi în oameni, avem nevoie de acești oameni; în mobilă nu poți investi”, a răspuns șefa autorității în audiovizual, referindu-se la criza resurselor umane cu care se confruntă instituția pe care o conduce.

Totodată, în luarea sa de cuvânt, deputata aceleiași fracțiuni parlamentare, Marcela Adam, a menționat: „Nu putem vorbi despre securitatea statului fără securitate informațională, iar securitatea informațională nu poate exista fără un Consiliu al Audiovizualului activ, ferm și independent, capabil să protejeze cetățenii de dezinformare, propagandă, manipulare și ingerințe ostile. (…) Acest raport arată clar că instituția a acționat, a intervenit și a sancționat acolo unde legea a fost încălcată. Mai important însă este că acest Consiliu a contribuit la crearea unui spațiu mediatic mai responsabil, în care fake newsurile, dezinformarea și propaganda ostilă nu mai pot influența opinia publică”.

De cealaltă parte, mai mulți deputați din opoziție au lansat critici asupra activității instituției, acuzând-o de lipsă de imparțialitate și de faptul că ar servi intereselor guvernării. 

„Indicați, vă rog, măcar un caz concret în care Consiliul Audiovizualului a adoptat o decizie contrară intereselor partidului de guvernare. În raportul dumneavoastră nu am găsit niciun caz”, a notat Alexandr Stoianoglo, deputat al Blocului Alternativa. În replică, Liliana Vițu a declarat: „Eu nu înțeleg care este furnizorul partidului de guvernare. Nu avem în cod [CSMA, n.a.] o astfel de definiție”.

Același deputat a întrebat-o pe președinta CA cum evaluează „situația în care subiecte sensibile pentru guvernare lipsesc sistematic din agenda unor posturi”.

„Noi am realizat o evaluare a pluralismului intern la zece posturi. Am analizat două posturi publice — Moldova 1 și TV Găgăuzia — și opt posturi private, selectate în funcție de audiență. Monitorizarea a fost de lungă durată, pe parcursul a o lună, și a vizat talk-show-urile și principalele programe de dezbateri, pentru a analiza diversitatea invitaților și a surselor, precum și prezența mai multor voci din societate. Din câte îmi amintesc, majoritatea posturilor au fost sancționate pentru insuficiență de pluralism intern”, a răspuns Vițu.

Adela Răileanu, deputata Partidului Socialiștilor, a calificat raportul drept unul statistic și lipsit de o prezentare reală a impactului activității CA asupra spațiului mediatic. „Nu regăsim niciun indicator relevant care să arate dacă nivelul de dezinformare a scăzut, dacă pluralismul mediatic s-a consolidat, dacă încrederea publicului în mass-media a crescut. Or, aceste aspecte sunt esențiale pentru evaluarea eficienței unei autorități de reglementare”, a intervenit parlamentara în cadrul luării sale de cuvânt.

Raportul de activitate al Consiliului Audiovizualului pentru anul 2025 a fost examinat în plenul Parlamentului cu 53 de voturi pro, 18 – contra și 21 de abțineri.