103 angajați media sunt încarcerați în Rusia și Belarus, potrivit JFJ. Impunitatea față de crimele împotriva jurnaliștilor persistă

103 de angajați din mass-media se află în închisori și colonii penale din Rusia și Belarus, pedeapsa lor totală însumând peste 740 de ani. „Răspândirea de falsuri împotriva armatei ruse”, „propagandă teroristă” și „participarea la o organizație teroristă” sunt articolele din Codul Penal cel mai frecvent aplicate împotriva jurnaliștilor celor vizați. Datele au fost făcute publice de Fundația Justice for Journalists (JFJ) în preajma Zilei Internaționale privind Eliminarea Impunității pentru Crimele Împotriva Jurnaliștilor, marcată anual pe 2 noiembrie.

Potrivit datelor, dintre cei 75 de jurnaliști închiși în Rusia, 27 sunt angajați media ucraineni din regiunile Crimeea, Herson și Zaporijia, condamnați la zeci de ani de închisoare pentru acuzații precum „participare la o organizație teroristă”, „înaltă trădare” și „sabotaj”. În plus, cifrele arată că, dintre jurnaliștii care au fugit din Rusia după 24 februarie 2022, 76 sunt căutați și/sau arestați în lipsă, iar 36 de pedepse cu închisoarea au fost deja pronunțate de instanțele rusești. Conform aceleiași surse, cel puțin 20 de jurnaliști au fost condamnați în lipsă pentru „difuzarea de informații false împotriva armatei ruse”, primind pedepse cuprinse între cinci și 11 ani.

JFJ menționează că eticheta de „agent străin” incriminează lucrătorii din mass-media aflați în afara țării și le restrânge semnificativ drepturile civile, inclusiv posibilitatea de a participa la alegeri, de a ocupa funcții publice, de a se implica în activități educaționale, de a organiza evenimente publice, de a crea conținut destinat minorilor sau de a-și promova activitatea profesională.

În ceea ce privește situația din Belarus, conform datelor aceleiași organizații, 28 de lucrători din mass-media execută în prezent pedepse cu închisoarea, cuprinse între trei și 14 ani.

„Avem o preocupare deosebită pentru colegii noștri care au fost luați captivi de Rusia în teritoriile recent ocupate după invazia la scară largă. Acești jurnaliști au fost privați nu doar de libertate, ci și de drepturile fundamentale ale omului – inclusiv dreptul de a comunica cu familiile lor sau de a primi asistență juridică. Acțiunile Rusiei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional umanitar și facem apel la comunitatea internațională să-și intensifice eforturile pentru a asigura eliberarea lor”, a declarat pentru JFJ Serghei Tomilenko, președintele Uniunii Naționale a Jurnaliștilor din Ucraina, membru al Comitetului director al Federației Europene a Jurnaliștilor.

Tot în contextul Zilei Internaționale privind Eliminarea Impunității pentru Crimele Împotriva Jurnaliștilor, Reporteri fără Frontiere (RSF) a publicat lista celor 34 de „prădători ai libertății presei” care, în anul 2025, s-au remarcat prin atacuri sistematice împotriva jurnaliștilor și a dreptului la informare. Potrivit organizației, printre aceștia se numără lideri politici și entități statale care, de-a lungul anilor, au persecutat neobosit presa independentă – precum Partidul Comunist Chinez condus de Xi Jinping, Mohammed bin Salman din Arabia Saudită, Vladimir Putin și Alexandr Lukașenko. RSF include pe listă și Forțele de Apărare Israeliene, responsabile pentru moartea a aproape 220 de jurnaliști sub conducerea prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Raportul RSF subliniază și tendința tot mai accentuată a folosirii tehnologiei ca instrument de represiune mediatică. În timp ce Xi Jinping utilizează chatboți pentru propagandă de stat, Elon Musk folosește platforma sa X pentru a hărțui jurnaliști, iar IDF desfășoară campanii online de denigrare menite să discrediteze presa independentă, avertizează organizația. 

MARCATĂ DIN 2013

Ziua Internațională pentru Combaterea Impunității în Cazurile de Crime împotriva Jurnaliștilor a fost instituită de Adunarea Generală a ONU în memoria jurnaliștilor francezi ai RFI, Claude Verlon și Ghislaine Dupont, uciși în Mali la 2 noiembrie 2013. Prin rezoluția sa, ONU a condamnat toate formele de violență împotriva reprezentanților mass-media și a îndemnat statele membre să adopte măsuri ferme pentru prevenirea atacurilor, tragerea la răspundere a autorilor și protejarea drepturilor și siguranței jurnaliștilor.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen, împreună cu Înaltul Reprezentant  Kaja Kallas și comisarul Glenn McGrath  au emis o declarație comună, la 1 noiembrie 2025, prin care subliniază că presa liberă este inima democrației, iar fiecare atac împotriva jurnaliștilor trebuie investigat prompt, independent și eficient.

„În UE, promovarea pluralismului și a libertății mass-media a stat în centrul eforturilor UE de a consolida democrația și statul de drept. Legea europeană privind libertatea mass-media a instituit garanții solide pentru presă și jurnaliști, asigurându-le că aceștia își pot desfășura activitatea fără presiuni excesive. Comisia Europeană continuă să monitorizeze evoluțiile legate de libertatea și pluralismul mass-media, inclusiv în ceea ce privește siguranța și protecția jurnaliștilor în toate statele membre ale UE, precum și în anumite țări implicate în procesul de aderare, prin intermediul rapoartelor anuale privind statul de drept”, menționează reprezentanții Comisiei Europene.

Din 1993, peste 1.700 de jurnaliști au fost uciși pentru activitatea lor profesională. În nouă din zece cazuri, ucigașii rămân nepedepsiți, potrivit observatorului UNESCO al jurnaliștilor uciși.